Legislaţia are o serie de prevederi specifice domeniului comerţului. Mai jos redăm numai câteva aspecte mai importante.

Comerț cu amănutul şi cu ridicata în spaţii distincte

016.) Constituie contravenţii … Art.73 … pct.22. exercitarea de activităţi de comerţ cu ridicata şi comerţ cu amănuntul în aceeaşi structură de vânzare, respectiv suprafaţă de vânzare, cu amendă … şi cu interzicerea uneia dintre cele două activităţi.

Costuri în comerțul cu amănuntul

005.) pct.286 …(8) În comerțul cu amănuntul poate fi utilizată metoda prețului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje similare și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor.
Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

pct.289. - Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

pct.290. - În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

Metode de stabilire a ieşirii stocurilor

005.) pct.291. - (1) Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.
(2) Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
(3) Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
(4) Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.
(5) Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică.

Obligativitatea utilizării caselor de marcat

016.) Art.1 (1) Operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

(2) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1)… au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le înmâneze clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera acestora şi factura.

În cazul defectării caselor de marcat operațiunile se înregistrează într-un registru special şi se eliberează chitanţe.

Activităţi exceptate de la utilizarea casei de marcat:

• comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
• vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
• transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
• activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc etc.;
• activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii;
• activităţile desfăşurate ca profesii libere;
• vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate;
• comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
• serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
• vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism;
• încasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;
• efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
• serviciile de transport feroviar public de călători pe bază de bilete sau abonamente;
• activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
• livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede;
• comerţul de tip cash and carry.

Recepţiile în magazine se evidenţiază într-un jurnal separat MRM. Se pot folosi şi subjurnale distincte pentru fiecare magazin : MRM01, MRM02, …

Se folosesc două documente :

• NIRMF - Recepţie magazin de la furnizor
  • factura trebuie plătită
  • apare în jurnalul de cumpărări
• NIRMT - Recepţie magazin din transfer

În timpul validării se calculează total valoare contabilă şi se înscrie în Nr.Comandă. Folosind lista utilizator TRANRGES.FRM se poate lista partea de intrări din Raportul de gestiune.

Evidenţa vânzării zilnice în magazine se face valoric cu ajutorul documentului BVINZ - Borderou de vânzări/încasări .

Folosind câte un lot fictiv de marfă, pentru fiecare magazin, cu stoc 0, preţ contabil 0, prin BVINZ se poate înregistra vânzarea mărfurilor pe baza rapoartelor Z (zilnice) ale caselor de marcat, înscriind valoarea raportului Z la Preţ vânzare cu TVA. Încasarea acestei vânzări se realizează direct în timpul validării. Dacă nu se încasează toată valoarea în casă pe baza monetarului ( IMON ), atunci se mai pun întrebări pentru diferenţa de încasat prin tichete de masă.

Se creează câte un subjurnal nou pentru furnizorii de tichete:

• MIT1 - încasări cu tichete Tip 1
• MIT2 - încasări cu tichete Tip 2
• MIT3 - încasări cu tichete Tip 3
  …

Aceste jurnale ţin evidenţa mişcărilor şi a soldului contului 5328.3 -Tichete de masă acceptate de la populaţie. Eventual se pot folosi analitice distincte pentru fiecare tip.

Prin documentul ITICH se încasează o parte a unui BVINZ. Contarea este:

  5328.3 =  411.1

Decontarea (sau remiterea) tichetelor către emitentul lor se realizează cu PDEC - decontare tichete de masă , având contarea:

  461.4  =  5328.3

Soldul unei file înseamnă valoarea tichetelor de masă acceptate de la populaţie şi neremise încă la emitent.

Prin exemplele de mai jos sugerăm câteva variante de evidenţă pentru activitatea de comerț:

a) Depozit cu ridicata dotat cu hMARFA, magazine separate, fără calculator

• În hMARFA se introduc de regulă:
  • NIRI - în gestiunea MR
  • AEM din MR către MA1, MA2 (2 modele – transfer şi recepţie)
  • BVINZ pentru vânzări (pe baza raportului Z)
  • IMON pentru încasare cash BVINZ, restul prin card, tichete
  • nu există evidenţă stoc (inventar) cantitativ pt. gestiunile MA1, MA2
• în hMARFT:
  • în jurnalul de vânzări apare BVINZ şi IMON
  • facturile întocmite în magazin, ca anexe la bonuri, se introduc manual în Facturi adiţionale
  • se poate folosi opţiunea raport de gestiune

b) Numai magazin cu amănuntul dotat cu calculator fără legatură cu casa de marcat

• în hMARFA:
  • NIRMF în gest. MA (cu rânduri, pentru listare recepţie)
    obs: cu un singur rând, dacă casa de marcat are soft de gestiune stoc
  • BVINZ pentru vânzări (pe baza raport Z)
  • IMON pentru încasare cash BVINZ, restul prin card, tichete
  • nu există stoc (inventar) cantitativ pt. gestiunea MA
• în hMARFT:
  • în jurnalul de vânzări apare BVINZ şi IMON
  • facturile întocmite în magazin, ca anexe la bonuri, se introduc manual în Facturi adiţionale
  • se poate folosi optiunea raport de gestiune

c) Numai magazin cu calculator cu legătură cu casa de marcat

• în hMARFA:
  • NIRMF în gest. MA (cu rânduri)
  • TBON pentru vânzări cu bon de casă
    obs: dacă se doreşte şi factura, se foloseşte model B, identic cu TFACM
  • BVINZ pentru vânzări (pe baza raport Z)
  • IMON pentru încasare cash BVINZ, restul prin card, tichete
  • există stoc (inventar) cantitativ pt. gestiunea MA, la orice moment
• hMARFT:
  • în jurnalul de vânzări apare BVINZ şi IMON
  • bonurile care au şi facturi anexe, se adaugă prin extragere la Facturi adiţionale
  • se poate folosi opţiunea raport de gestiune

d) Magazin cu amănuntul cu calculator cu legătură la casa de marcat şi punct de lucru

• în hMARFA:
  • NIRMT în gest. MA (cu rânduri)
  • TBON pentru vânzări cu bon de casă
    obs: dacă se doreşte şi factura, se foloseşte model B, identic cu TFACM
  • BVINZ se introduce la sediu
  • există stoc (inventar) cantitativ pt. gestiunea MA, la orice moment
• în hMARFT:
  • jurnalele de cumpărări, vânzări, plata furnizorilor se înregistrează la sediu
  • bonurile care au şi facturi anexe, se adaugă prin extragere la Facturi adiţionale şi se exportă către sediu, unde se importă în Facturi adiţionale
  • se poate folosi optiunea raport de gestiune

e) Depozit cu ridicata cu hMARFA şi magazine separate, cu calculator, cu baze de date diferite, cu recepţii direct de la furnizori

• în hMARFA Depozit:
  • NIRI în gest. MR
  • NIRMF în gest. MA1, MA2 cu evidenţă global-valorică
  • AIMT din MR către MA1, MA2 (cu rânduri, un model – transfer)
  • BVINZ pentru vânzări (pe baza raport Z)
  • IMON pentru încasare cash BVINZ, restul prin card, tichete
• în hMARFT:
  • în jurnalul de vânzări apare BVINZ şi IMON
  • facturile întocmite în magazine, ca anexe la bonuri, se adaugă prin import de la magazine

f) Depozit cu ridicata cu hMARFA, magazin separat cu calculator, cu baze de date diferite, cu receptii direct de la furnizori

• în hMARFA Magazin:
  • NIRMF în gest. MAn (cu rânduri)
  • NIRMT de la MR în gest. MAn (cu rânduri, model – recepţie)
  • TBON pentru vânzări cu bon de casă
    obs: daca se doreşte şi factură, se foloseşte model B, identic cu TFACM
  • există stoc (inventar) cantitativ pt. gestiunea MA, la orice moment
• în hMARFT:
  • jurnalele de cumpărări, vânzîri, plata furnizorilor se înregistrează la sediu
  • bonurile care au şi facturi anexe, se adaugă prin extragere la Facturi adiţionale şi se exportă către sediu, unde se importă în Facturi adiţionale
  • se poate folosi opţiunea raport de gestiune

Pentru operarea caselor de marcat cu hMARFA vezi şi Opţiunea ferestre touch şi operare casă de marcat ...

Observatii referitoare la punctele de lucru

Punctele de lucru pot fi independente din punct de vedere financiar (îşi plătesc furnizorii). În acest caz jurnalele de TVA se listează local, dar se exportă D300 şi D394 către sediu, unde se cumulează prin import cu cele din depozit.

Din AIMT de la sediu se pot genera NIRMT la magazine, prin Export/Import. Magazinele pot fi legate prin internet (vpn) la serverul Cloud (Linux_WP) al firmei, la aceeaşi bazaă de date. Se foloseşte opţiunea facturare simplă, pentru delimitarea gestiunilor.

Observaţii privind TBON

Dacă casa de marcat are soft online, care poate raporta la sfârşitul zilei vânzările totale pe sortimente, atunci se poate implementa prin hMARFI preluarea acestor vânzări şi generarea automată a unui document RAPZ (Raport Z), în loc de TBON-uri individuale. Totodată este nevoie şi de transmiterea periodică a nomenclatorului de mărfuri către softul online (mărfuri noi, modificări de preţuri).

Observaţie pentru NIRMF-uri cu marfă generică

Dacă sunt mărfuri cu diverse cote TVA, NIRMF-urile care se înregistrează numai pentru plata lor, evidenţă plăţi şi pentru contare, se înregistrează cu atâtea rânduri, câte cote de TVA există pe factura furnizorului. Acest lucru este necesar pentru afişarea corectă în coloanele jurnalului de cumpărări.

Parametrizare documente pentru comerțul cu amănuntul

La documente ca BVINZ, BONF, TRMAG , dacă este introdus parametrul „m“, este afişat în cap tabel PU vânzare (cu TVA), Valoare vânzare în loc de PU livrare (fără TVA), Valoare livrare. La întocmirea acestor documente, şi la alegere lot de intrare se afişează PU vânzare, în ferestrele de ajutor care apar cu F1 (Nomenclator articole, Loturi de intrare/stoc).

Tipurile de documente utilizabile:

• NIRT Recepţie din transfer sau +INV
• AIMT Aviz ptr. transfer sau +/- INV

Modul în care aceste documente pot fi utilizate pentru rezolvarea tehnică a unor diferenţe între stocul scriptic (hMARFA) şi stocul faptic:

EXEMPLUL 1.

Constatăm la inventar că:

Material 1    stoc scriptic(hMARFA)= 0   stoc faptic= 5
Material 2                           5                0

Se compensează, întrucât a fost o eroare de operare , s-a operat ieşirea din Material 1 în loc de Material 2. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.

Material 2        cant= +5  pu= 20  val= +100   stoc hMARFA= 0
Material 1        cant= -5  pu= 10  val= - 50   stoc hMARFA= 5

Lotul Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=* Se va contabiliza diferenţa: 6.. = 3.. 100-50

EXEMPLUL 2.

Constatăm la inventar că:

Material 1   stoc în hMARFA în lotul 1= -10
Material 1                  în lotul 2= +25

Se compensează, întrucât a fost o eroare de operare, s-a operat scăderea din lotul 1 în loc de lotul 2. În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.

Material 1  lotul 2  cant= +10  pu= 20  val= +200   stoc= +15
Material 1  lotul 1  cant= -10  pu= 10  val= -100   stoc=   0

Lotul 1 din Material 1 cu stoc 0 se vede doar dacă ştergeţi din filtru D=*
Se va contabiliza diferenţa: 6.. = 3.. 200-100

EXEMPLUL 3.

Constatăm la inventar un minus de inventar necompensabil:

Material 1   stoc scriptic(hMARFA)= 5   stoc faptic= 0

În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.

Material 1        cant= +5  pu= 20  val= +100   stoc hMARFA= 0

Se va contabiliza: 6.. = 3.. 100

EXEMPLUL 4.

Constatăm la inventar plus de inventar necompensabil, dintr-un articol din care există un lot recent în care cantitatea ieşită este cel puţin egală cu diferenţa dintre stocul faptic şi scriptic.

Material 1   stoc scriptic(hMARFA)= 5   stoc faptic= 10

În Facturi/ieşiri creaţi un AIMT cu client=gestiunea în care se află materialele.
Alegeţi un lot care satisface condiţia din enunţ.

Material 1        cant= -5  pu= 20  val= -100   stoc hMARFA= 10

Se va contabiliza: 6.. = 3.. -100

EXEMPLUL 5.

Constatăm la inventar un plus de inventar necompensabil, dintr-un articol din care nu există nici un lot sau din care nu există un lot la care ar fi putut aparţine plusul existent.

Material 3   stoc scriptic(hMARFA)= 0   stoc faptic= 10

În Recepţii/intrări creaţi un NIRT cu furnizor=gestiunea în care se află materialele.
Stabiliţi un preţ de intrare.

Material 1        cant= 10  pu= 25  val= 250   stoc hMARFA= 10

Se va contabiliza: 3.. = 6.. 250