Cele prezentate mai jos sunt valabile pentru legislaţia publicată până la 31.10.2024.

În acest subcapitol, vom detalia prevederile Codului fiscal privind noţiunile:

• livrarea de bunuri
• prestarea de servicii
• alte operaţiuni economice, ca:
  • import
  • export
  • operaţiuni intracomunitare
• locul operaţiunilor

Vezi detalierea tranzacţiilor ...

Încadrarea bunurilor/serviciilor în diverse cote de TVA suferă frecvent modificări. Prevederile redate mai jos se referă la legislaţia valabilă la 31.07.24.

Cota standard

Cf. art.291 din Codul fiscal (001.) , cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Cote reduse

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

• c)

  livrarea de medicamente de uz uman și veterinar

• e)

  livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia:

  1. băuturilor alcoolice;
  2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
  3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică, cozonacul şi biscuiţii.
• g)

  livrarea apei pentru irigații în agricultură

• h)

  livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. l), seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale

• i)

  serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare

• j)

  cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

• k)

  serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;

• l)

  livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

• m)

  livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. … prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

  1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;
  2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
  3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%;
  4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei;
• n)

  livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referinţă pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid şi în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid şi cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menţionat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE, destinate locuinţelor, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat;

• o)

  livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referinţă pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 şi în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 şi cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menţionat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat, destinate clădirilor administraţiei publice centrale sau locale, clădirilor entităţilor aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepţia societăţilor;

• p)

  livrarea şi instalarea de componente pentru repararea şi/sau extinderea sistemelor prevăzute la lit. n) şi o);

• q)

  livrarea sistemelor prevăzute la lit. n) şi o) ca parte componentă a livrărilor de construcţii, precum şi livrarea şi instalarea sistemelor prevăzute la aceleaşi litere, ca extraopţiuni la livrarea unei construcţii, pentru destinatarii prevăzuţi la respectivele litere;

• r)

  serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracţii şi parcuri recreative ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9321 şi 9329, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, actualizată prin Ordinul … 337/2007, târguri, expoziţii, cinematografe şi evenimente culturale, altele decât cele scutite de taxă potrivit dispoziţiilor art. 292 alin. (1) lit. m);

• s)

  serviciile constând în permiterea accesului la evenimente sportive.

Vezi modul de aplicare a cotei de 9% ...

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri și prestări de servicii:

• a)

  livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

• b)

  serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice;

• m)

  livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

• n)

  livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

• o)

  livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori:

  1. populaţie;
  2. spitale publice şi private, definite conform Legii nr. 95/2006 …, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 …;
  3. organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
  4. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

001.) Art.291 (4) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 282 alin.(2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei.

(5) În cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor în care este emisă o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.

(6) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2), precum și în situația prevăzută la alin. (5).

(7) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.

(6) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Codul de înregistrare în scopuri de TVA (prescurtat CIF) este prevăzut la art.318 (1) din 001.) şi are prefixul „RO“ pentru contribuabilii înregistraţi în România.

Detalii privind obligaţia de înregistrare...

Introducere CIF în program

• înscrieţi propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA (dacă este cazul, cu „RO“) în fişierul Societatea în câmpul COD_FISCAL din aplicaţia hUTIL.
• în hMARFA/Firme, se introduce în câmpul CIF pentru persoane juridice, CNP/NIF sau zero pentru persoane fizice. În cazul persoanelor fizice, CNP se utilizează pentru D394. Recomandăm, să completaţi în loc de CNP cifra zero, pentru a respecta confidenţialitatea datelor personale (GDPR). În acest caz, trebuie completată cel puţin ţara de domiciliu şi judeţul (dacă este din România).
• solicitaţi şi de la partenerii din UE codul de TVA (VAT number). Acest cod poate fi verificat prin cerere înaintată la organele fiscale, sau pe internet la adresa: http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/.
  Recomandăm, să listaţi confirmarea valabilităţii codului pentru fiecare partener extern din state membre UE.
• Partenerul extern care comunică mai multe coduri de TVA, din state membre diferite, se va înregistra în fişierul Firme din hMARFA separat cu fiecare cod, introdus în câmpul de mai sus.
• partenerii din România pot fi verificaţi în diferite registre ANAF, pe baza CIF-ului introdus. Metoda este descrisă în cap. Verificare parteneri.

001.) art. 268 (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• a)

  operațiunile care, în sensul art. 270 - 272 , constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

• b)

  locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 275 și 278 ;

• c)

  livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 269 alin. (1), acționând ca atare;

• d)

  livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute la art. 269 alin. (2).

(2) Este, de asemenea, operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 277.

(3) Sunt, de asemenea, operațiuni impozabile și următoarele operațiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 276 :

• a)

  o achiziție intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de excepția prevăzută la alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acționează ca atare și care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru, și căreia nu i se aplică prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 275 alin. (2) cu privire la vânzările la distanță;

• b)

  o achiziție intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;

• c)

  o achiziție intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acționează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operațiuni impozabile în România achizițiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiții:

• a)

  sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;

• b)

  valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin normele metodologice (obs. - 34.000 lei)

Clasificarea operaţiunilor impozabile

Operaţiunile impozabile pot fi, cf. art. 268 (9):

• a)

  operațiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 291

• b)

  operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții (obs. - art. 291/2 şi 294 - 296)

• c)

  operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții. (art. 292)

• d)

  importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxă (art. 293)

• e)

  operațiuni prevăzute la lit. a) - c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 310 , pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții.

• f)

  operațiuni pentru care se aplică regimul special pentru agricultori prevăzut la art. 315/1.

001.) Art.280. (1) Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.

(2) Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.

(3) Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă reprezintă data la care o persoană are obligația de a plăti taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 326 alin. (1).

(4) Regimul de impozitare aplicabil pentru operaţiunile impozabile este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 282 alin. (2), pentru care se aplică regimul de impozitare în vigoare la data exigibilităţii taxei.

(5) În cazul operațiunilor pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare prevăzut la art. 282 alin. (3), regimul de impozitare aplicabil este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situaţiilor în care se emite o factură sau se încasează un avans, înainte de data la care intervine faptul generator. În aceste situații se aplică regimul de impozitare în vigoare la data emiterii facturii sau la data încasării avansului, după caz.

(6) În cazul schimbării regimului de impozitare se procedează la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a), numai dacă factura este emisă pentru contravaloarea parțială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, și la art. 282 alin. (2) lit. b), dacă a fost încasat un avans pentru valoarea parțială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii, mai puțin în cazul operațiunilor pentru care se aplică sistemul TVA la încasare, pentru care se aplică regulile stabilite la art. 282 alin. (7)…

Sistemul TVA la încasare a fost introdus de la 1 ianuarie 2013. Din 2014 aplicarea sistemului a devenit opţională. În documentaţie folosim pe alocuri prescurtarea TVAI.

Vezi documentaţia detaliată ...

Conform art. 331 din Codul fiscal, prin excepţie, persoana obligată la plata taxei este beneficiarul pentru operaţiunile prevăzute. Condiţia obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316.

Vezi livrările pentru care se aplică ...

Schema operaţiunii în hMARFA:

a1) Descrierea operaţiunii

OUG 6/20 transpune o directivă europeană privind transferul de bunuri la dispoziţia clientului (Call-off stocks).

Definirea transferului de bunuri la dispoziţia clientului este dată la pct.8, care introduce art. 270/1 în Codul fiscal.

Transferul în sine a bunurilor nu este tratat ca livrare de bunuri cu titlu oneros.

Regimul de stocuri la dispoziţia clientului există atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

• bunurile sunt expediate sau transportate de o persoană impozabilă sau de o parte terţă către un alt stat membru
  • livrarea bunurilor se va face ulterior, după sosire
  • partenerul cu care s-a încheiat un acord în acest sens este înregistrat în scopuri de TVA în acel stat
• furnizorul nu are un sediu fix şi nu este înregistrat în scopuri de TVA în acel stat
• persoana impozabilă care expediază sau transportă bunurile înregistrează transferul bunurilor în registrul prevăzut la art. 321 (6) din Coul fiscal, în cazul în care:
  • bunurile sunt expediate sau transportate din România în alt stat membru, sau
  • bunurile sunt expediate sau transportate din alt stat membru în România.

Registrul include:

• identitatea persoanei care achiziţionează bunurile,

  • codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit acesteia de statul membru către care sunt expediate sau transportate bunurile în declaraţia recapitulativă sau la corespondentul acestuia din legislaţia statului membru din care sunt expediate sau transportate bunurile. Deci în declaraţia recapitulativă se menţionează numai CIF partener, nu şi valoarea bunurilor.

Dacă în termen de 12 luni de la sosirea bunurilor, partenerul din alt stat membru la dispoziţia căruia au fost puse bunurile respective:

• achiziţionează bunurile:
  • ⇒ are loc LIC, respectiv AIC în celălalt stat membru sau în România, în funcţie de locul în care s-au transportat bunurile
• nu achiziţionează bunurile, în ziua următoare expirării perioadei de 12 luni:
  • ⇒ are loc un transfer din România şi AIC în celălalt stat, sau după caz
  • ⇒ are loc o AIC în România şi un transfer din celălalt stat.

Nu se consideră că a avut loc un transfer dacă în termenul de 12 luni:

• bunurile sunt returnate în statul din care au fost expediate şi returul este înregistrat în registru, sau
• partenerul din celălalt stat membru este înlocuit cu un alt partener cu aceleaşi condiţii şi înlocuirea este înscrisă în registru.

a2) Adaptarea D390

Ordinul 705/20 a introdus în D390 Cap. III - Transferul de bunuri în cadrul regimului stocuri la dispoziţia clientului.

Aici se introduc:

• A. Informaţii privind persoanele impozabile din alte state membre cărora le sunt destinate bunurile expediate sau transportate în cadrul regimului - ţara, CIU partener
• B. Modificări ale informaţiilor furnizate - retur bunuri, înlocuire client.

Nu se introduc informaţii privind denumirea, cantitatea sau valoarea bunurilor.

OUG 6/20 a completat art. 275 din Codul fiscal cu 3 aliniate noi:

(9) În cazul în care aceleaşi bunuri sunt livrate succesiv şi sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru direct de la primul furnizor la ultimul client din lanţ, expedierea sau transportul este atribuit numai livrării efectuate către operatorul intermediar.

(10) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (9), expedierea sau transportul este atribuit numai livrării de bunuri efectuate de către operatorul intermediar în cazul în care operatorul intermediar a comunicat furnizorului său codul său de înregistrare în scopuri de TVA care i-a fost eliberat de către statul membru din care sunt expediate sau transportate bunurile.

(11) În sensul prezentului articol, «operator intermediar» înseamnă un furnizor din lanţ, altul decât primul furnizor din lanţ, care expediază sau transportă bunurile, fie el însuşi, fie prin intermediul unei părţi terţe care acţionează în numele său.

Documentele necesare pentru scutirea de TVA sunt cele prevăzute de art. 45a din Regulamentul UE 2018/1912.

Vezi conţinutul art.45a ...

Deşi aceste reguli se aplică în multe ţări membre de la începutul anului 2020, în România a apărut numai la 17.07.20 Ordinul 2148/20 de modificare a art. 294 din Codul fiscal. Art.10 (11) pct. 2. prevede printre altele şi necesitatea eliberării unei declaraţii de primire a bunurilor, în cadrul achiziţiilor intracomunitare.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor din România a unor achiziţii intracomunitare, pentru cazul în care partenerul din UE solicită o asemenea declaraţie, s-a introdus în hMARFA posibilitatea listării acesteia.

La pct.c) de mai sus a fost descrisă o declaraţie, care poate fi solicitată de partenerul UE în cazul în care am efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri.

În hMARFA, dacă ne poziţionăm pe un NIRE în care OpTVA conţine codul A (deci nu este un import sau prestare de servicii), cu F10 se lansează Declaraţie AIC.

Documentul este generat cu ajutorul programului Python (care trebuie instalat în prealabil, vezi la Extrase furnozori/clienţi) în Excel şi conţine pentre altele:

• Nr. înregistrare/Data - se preiau datele recepţiei, se poate suprascrie
• datele partenerilor
• data facturii aferente bunurilor: se preia din recepţie

Celelalte informaţii se completează manual de către beneficiar.

Macheta formularului se regăseşte în catalogul MARFDEF şi poate fi adaptată după necesităţi. Nu are un model oficial, în Regulamentul UE este redat numai conţinutul informativ.

Prestările de servicii electronice către persoane neimpozabile pot fi de tipul:

• servicii de telecomunicaţii;
• servicii de radiodifuziune şi televiziune;
• servicii furnizate pe cale electronică.

Vezi art.278 (5) h) 3. din Codul fiscal. În unele materiale, acestea sunt prescurtate ca servicii TBE.

Normele de aplicare a Codului fiscal prevăd:

• în cazul în care un prestator de servicii de telecomunicații, de servicii de radiodifuziune sau televiziune ori de servicii prestate pe cale electronică furnizează serviciile respective într-un loc precum o cabină telefonică, un punct de acces la internet fără fir (wi-fi hot spot), un internet cafe, un restaurant sau holul unui hotel, iar prezența fizică a beneficiarului serviciului în locul respectiv este necesară pentru ca serviciul să îi fie furnizat de prestatorul în cauză, se prezumă că clientul este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită în locul respectiv și că serviciul este utilizat sau exploatat efectiv acolo.

• în cazul în care locul menționat la alin. (6) este la bordul unei nave, al unei aeronave sau al unui tren care efectuează transport de călători în interiorul Uniunii Europene, țara în care se consideră că este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită clientul este țara în care începe operațiunea de transport de călători.

Cf. art.266 pct. 35 din Codul fiscal, vânzarea intracomunitară la distanţă înseamnă o livrare de bunuri transportate/expediate de furnizor sau în numele acestuia (inclusiv în cazul în care furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor) dintr-un alt stat membru decât cel în care se încheie transportul/expedierea bunurilor către client, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

• a) livrarea de bunuri este efectuată pentru:
  • o persoană impozabilă, sau o persoană juridică neimpozabilă ale cărei achiziţii intracomunitare de bunuri nu sunt considerate operaţiuni impozabile în Romania, sau
  • orice altă persoană neimpozabilă;  
• b) bunurile livrate nu sunt mijloace de transport noi sau bunuri livrate după asamblare sau instalare, cu sau fără funcţionare de probă, de către furnizor sau în numele acestuia.

Comparaţie între livrările intracomunitare şi vânzările intracomunitare la distanţă:

Cf. art.266 pct. 35 din Codul fiscal vânzarea de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe înseamnă o livrare de bunuri expediate sau transportate de furnizor sau în numele acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor, dintr-un teritoriu terţ sau dintr-o ţară terţă către un client dintr-un stat membru, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

• a) livrarea de bunuri este efectuată pentru:
  • o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă ale cărei achiziţii intracomunitare de bunuri nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România, sau
  • pentru orice altă persoană neimpozabilă.
• b) bunurile livrate nu sunt mijloace de transport noi sau bunuri livrate după asamblare sau instalare, cu sau fără funcţionare de probă, de către furnizor sau în numele acestuia.

În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfeţe electronice cum ar fi

• o piaţă online,
• o platformă,
• un portal sau
• alte mijloace similare,

facilitează:

• vânzarea la distanţă de bunuri importate în loturi cu o valoare intrinsecă (fără cheltuieli de transport şi asigurare, taxe) de maximum 150 euro, se consideră că această persoană impozabilă a primit şi a livrat ea însăşi bunurile respective.

  • livrarea de bunuri în UE de către o persoană impozabilă nestabilită în UE către o persoană neimpozabilă, se consideră că persoana impozabilă care a facilitat livrarea a primit şi a livrat ea însăşi bunurile respective.

În aceste situaţii, platforma electronică se va considera „furnizor presupus“ şi va avea obligaţii privind declararea şi plata TVA.

Faptul generator şi exigibilitatea TVA intervin la data acceptării plăţii.

Facilitarea vânzării înseamnă de exemplu: existenţa unui coş de cumpărături, preluarea comenzii, asigurarea plăţii de către client.

Termenul „loturi“, cf. HG 928/21 (6.) reprezintă bunuri ambalate împreună și expediate simultan de același furnizor către același destinatar și acoperite de același contract de transport.

Exemplul 1

• o societate înregistrată numai în România vinde online produse proprii în Ungaria, Austria, Germania către plătitori de TVA şi neplătitori de TVA (cifra de afaceri din vânzările intracomunitare la distanţă < 10.000 euro).
• în consecinţă, furnizorul va factura cu TVA de 19% din România livrările către neplătitori.

Exemplul 2

• o societate înregistrată numai în România vinde mărfuri în Ungaria, Austria, Germania către plătitori de TVA şi neplătitori de TVA (cifra de afaceri din vânzările intracomunitare la distanţă > 10.000 euro), printr-o platformă electronică din Cehia
• variante de lucru:
  • societatea se înregistrează în scop de TVA în HU, AT, DE şi depune deconturi naţionale în fiecare, sau
  • se înregistrează în OSS şi depune D398 în RO
• platforma din Cehia nu are obligaţii, furnizorul fiind stabilit în UE.

De la 1 iulie 2021 se pot aplica opţional 3 regimuri speciale:

• regimul UE
• regimul non-UE
• regimul de import.

Pentru înregistrare, este necesar un formular electronic, vezi Ordinul 1387/21.

a) Operaţiuni

Art. 315 din Codul fiscal descrie regimul special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfeţele electronice care facilitează aceste livrări şi pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar nu în statul membru de consum.

Regimul special poate fi utilizat de:

• firmele cu sediul în România
• firmele din afara UE care au sediu fix în România şi aleg România ca ţară de înregistrare.

Operaţiuni pentru care se poate utiliza regimul special:

• vânzări intracomunitare de bunuri la distanţă (către neplători de TVA - persoane fizice, instituţii etc.) de către persoane înregistrate în România, în cazul în care transportul începe în România
• de către orice persoană impozabilă care facilitează livrarea de bunuri în conformitate cu art. 270 alin. (16), atunci când expedierea sau transportul bunurilor începe şi se încheie în acelaşi stat membru
• de către orice persoană impozabilă care prestează servicii către o persoană neimpozabilă, atunci când persoana impozabilă nu este stabilită în statul membru de consum.

Stat membru de consum (unde se colectează TVA) poate fi:

• în cazul prestării de servicii - statul membru în care are loc prestarea de servicii în conformitate cu art. 278;
• în cazul vânzării intracomunitare de bunuri la distanţă - statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client;
• în cazul livrării de bunuri efectuate de către o persoană impozabilă care facilitează aceste livrări în conformitate cu art. 270 alin. (16) - prin platforme electronice, atunci când expedierea sau transportul bunurilor livrate începe şi se încheie în acelaşi stat membru, statul membru respectiv.

b) Ghişeul unic One Stop Shop (OSS)

Firmele care optează pentru regimul special, trebuie să se înregistreze pe această platformă de la ANAF. Se poate descărca Ghidul de utilizare a aplicaţiei OSS...

Înregistrarea se poate face cu semnătură electronică, pe linkul accesibil în partea de jos a paginii principale ANAF:

c) Declaraţia 398

Contribuabilii care optează pentru prezentul regim special trebuie să depună o declaraţie specială (cod 398) pentru operaţiunile realizate. Deocamdată nu a fost publicat un act normativ dedicat acestei declaraţii.

Termen:

• OSS - sfârşitul următoarei luni după încheierea fiecărui trimestru calendaristic

  • IOSS -lunar, până la sfârşitul lunii următoare.

Declaraţia se completează în euro la cursul publicat de Banca Centrală Europeană din ultima zi a perioadei pentru care se depune şi conţine printre altele:

• valoarea totală, exclusiv taxa, cotele taxei aplicabile şi valoarea totală a taxei corespunzătoare subdivizată pe cote, datorate fiecărui stat membru de consum în care taxa este exigibilă, în ceea ce priveşte următoarele livrări de bunuri sau prestări de servicii, efectuate în cursul perioadei fiscale:
  • vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă;
  • livrările de bunuri facilitate de platforme electronice, atunci când expedierea sau transportul acestor bunuri începe şi se încheie în acelaşi stat membru;
  • prestările de servicii către persoane neimpozabile
  • regularizări.

Declaraţia se depune şi în cazul în care nu s-au realizat operaţiuni în perioada de raportare!

Fişierele pentru Declaraţia 398 se pot descărca de la ANAF (Softul A, Softul J, Structura etc).

Vezi un exemplu de declaraţie 398 ...

Taxa datorată se achită în euro, într-o singură sumă, în contul indicat de ANAF, cel târziu până la ultimul termen de depunere a declaraţiei. ANAF va realiza transferul sumelor către statele membre.

Taxa colectată pentru celelalte operaţiuni, precum şi TVA deductibil pentru toate operaţiunile se cuprind în D300.

d) Evidenţa operaţiunilor şi documente justificative

Art.315 din Codul fiscal prevede, că persoana impozabilă care utilizează prezentul regim special trebuie să ţină o evidenţă a operaţiunilor, care să permită organelor fiscale din statele membre de consum să determine dacă declaraţia specială (D398) este corectă. Aceste evidenţe se pun la dispoziţie electronic, la solicitarea organului fiscal competent, precum şi a statelor membre de consum. Persoana impozabilă nestabilită va păstra aceste evidenţe pe o perioadă de 10 ani de la încheierea anului în care s-au efectuat operaţiunile.

Informaţiile pe care trebuie să le conţină evidenţele prevăzute la alin. (15) sunt prevăzute la art. 63c alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011.

ANAF a pus la dispoziţie lista din Regulamentul UE. Lista evidenţelor necesare conţine şi elementele necesare pentru regimurile non-UE şi import, prezentate mai jos.

Art.319 (6) din Codul fiscal prevede, că persoana impozabilă trebuie să emită o factură pentru fiecare vânzare la distanţă pe care a efectuat-o, impozabilă în România în condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (2), cu excepţia cazului în care persoana impozabilă utilizează regimul special prevăzut la art. 315.

Totuşi, art.319 (11) prevede că persoana impozabilă care nu are obligația de a emite facturi conform prezentului articol poate opta pentru emiterea facturii.

În materialul publicat de ANAF se prevede, că interfețele electronice ar trebui să păstreze, în legătură cu toate livrările de bunuri sau prestările de servicii pentru care locul livrării/prestării este în UE, cel puțin următoarele informații:

• a) numele, adresa poștală și adresa electronică sau site-ul furnizorului subiacent (real) ale cărui operațiuni sunt facilitate prin utilizarea interfeței electronice și, dacă sunt disponibile:
  • i) numărul de identificare în scopuri de TVA sau codul fiscal național al furnizorului subiacent;
  • (ii) numărul contului bancar sau numărul contului virtual al furnizorului subiacent;
• b) o descriere a bunurilor, valoarea acestora, locul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor, împreună cu momentul livrării și, dacă este disponibil, numărul comenzii sau numărul unic al tranzacției;
• c) o descriere a serviciilor, valoarea acestora, informații pentru stabilirea locului prestării și a momentului prestării și, dacă este disponibil, numărul comenzii sau numărul unic al tranzacției.

e) Compararea sistemelor

f) Exemple de operaţiuni

f1) Regim UE, pentru livrări de bunuri la distanţă sau prin site-ul propriu:

• valoarea totală a bunurilor > 10.000 euro în anul curent sau anul precedent
• livrările se fac din România către persoane neimpozabile din alte state membre (ex. HU, BG, AT)
• furnizorul declară şi plăteşte TVA (cu cota aplicabilă în fiecare ţară pt. marfa respectivă) depunând declaraţia specială prin platforma OSS

f2) furnizor cu sediul în afara UE, dar mărfurile se află în UE

• un furnizor din Serbia vinde mărfuri printr-un site propriu
• mărfurile se află într-un depozit din România, de unde se transportă în diverse state membre
• furnizorul declară şi plăteşte TVA (cu cota aplicabilă în fiecare ţară pt. marfa respectivă) depunând declaraţia specială prin platforma OSS
• pentru mărfurile vândute în România depune D300 !

Dispoziții privind acest regim se pot regăsi în:

• Directiva TVA - art. 358a-369
• Regulamentul de punere în aplicare privind TVA - art. 57a-63c.

Întreprinderile nestabilite în UE, care prestează servicii către persoane neimpozabile (consumatori) din UE, nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care prestează servicii.

TVA-ul datorat pentru aceste prestări poate fi declarat și plătit într-un singur stat membru (statul membru de identificare) prin intermediul ghișeului unic (OSS, regimul non-UE).

De la 1 iulie 2021, pentru toate prestările de servicii efectuate de întreprinderi cu sediul în afara UE către persoane neimpozabile din UE se poate utiliza acest regim.

Exemple de servicii date în Notele explicative privind comerţul electronic de la ANAF:

• servicii de cazare asigurate de persoane impozabile nestabilite;
• admiterea la evenimente culturale, artistice, sportive, științifice, educaționale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar fi târguri și expoziții;
• servicii de transport;
• servicii de evaluare a bunurilor mobile corporale și lucrări efectuate asupra acestora;
• activități auxiliare transportului, cum ar fi încărcarea, descărcarea, manipularea și alte activități similare;
• servicii legate de bunuri imobile;
• închirierea de mijloace de transport;
• prestarea de servicii de restaurant și catering pentru consum la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor etc.

Exemplu de situaţie

Un furnizor nestabilit în UE prestează servicii pentru imobile situate în:

• România (alege să utilizeze regimul non-UE din România, care va fi stat membru de identificare, se înscrie în OSS din România)
• Germania (aici este înregistrat în scopuri de TVA pt. alte operaţiuni cu persoane impozabile)
• Ungaria.

El va declara:

• TVA colectat pentru toate serviciile prestate în aceste ţări în D398 din România
• TVA colectat şi deductibil în declaraţia TVA naţională din Germania

Pentru TVA deductibil din România şi Ungaria va depune cerere de rambursare.

De la 1 iulie 2021, toate bunurile comerciale importate în UE dintr-o țară terță sau teritoriu terț vor fi supuse TVA, indiferent de valoarea lor. Bunurile cu o valoare intrinsecă (fără cheltuieli de transport şi asigurare) mai mică de 150 euro nu sunt supuse taxelor vamale (cu excepţia produselor accizabile).

Regimul de import este reglementat de Art.315/2 din Codul fiscal.

În cadrul regimului de import, o entitate considerată furnizor este o persoană impozabilă – stabilită în UE sau în afara UE – care facilitează o livrare de bunuri:

• importate dintr-un teritoriu terț sau dintr-o țară terță
• în cadrul unei trimiteri cu o valoare de maximum 150 EUR
• către o persoană neimpozabilă.

Nu se includ în acest regim bunurile aflate în antrepozite vamale de pe teritoriul UE.

Livrarea se poate face:

• direct prin furnizor
• printr-o platformă electronică (poate fi şi site-ul propriu).

Persoanele nestabilite în UE trebuie să desemneze un intermediar pentru utilizarea acestui regim. După înregistrare, ANAF va acorda societăţii şi intermediarului un cod de înregistrare TVA, care se poate utiliza numai pentru aceste operaţiuni.

Cei care efectuează asemenea operaţiuni se înscriu în Ghişeul unic pentru importuri şi vor depune D398 lunar, bifând opţiunea IOSS (One Stop Shop pentru import).

Coloana 2 din Lista din Regulament ... conţine lista informaţiile necesare pentru evidenţa acestor operaţiuni.

Clientul din UE va cumpăra bunurile cu TVA inclusă, cu cota valabilă în statul membru în care se află consumatorul. Cotele de TVA valabile în fiecare stat membru sunt centralizate pe site-ul Your Europe.

Pe factura cu TVA (dacă este emisă), sau alt document care însoțește bunurile pentru vămuire, se recomandă să figureze:

• a) prețul plătit de client în euro;
• b) separat, pentru fiecare cotă de TVA, valoarea TVA percepută de la client.

Dacă la vămuire se prezintă numărul de înregistrare în IOSS, nu se mai datorează TVA în vamă, deoarece taxa se plăteşte prin ghişeul unic.

Evidenţele se păstrează timp de 10 ani.

Exemplu

O firmă din Serbia vinde prin propriul site produse de valoare redusă către persoane fizice din România, Austria, şi Belgia. Ce trebuie să facă dacă optează pentru regimul de import?

• se înregistrează în IOSS din oricare stat membru (de ex. România), printr-un intermediar. Astfel, va putea vinde în oricare stat membru, fără altă obligaţie
• în preţul mărfurilor se include cota TVA valabilă în fiecare ţară
• la vămuire se comunică numărul de identificare privind TVA, astfel nu se va percepe TVA în vamă
• intermediarul va depune lunar D398 şi va achita TVA până la sfârşitul lunii următoare.

Dacă furnizorul nu utilizează acest regim, clientul trebuie să plătească TVA la vămuire.

În cazul în care vânzarea se face printr-o interfaţă electronică (nu propriul site!), aceasta se va înscrie în IOSS şi va îndeplini obligaţiile privind TVA, dacă optează pentru acest regim.

O sinteză a modului de aplicare a regimurilor de mai sus:

Pragul de 10.000 EUR se calculează din suma cumulată a veniturilor din:

• prestări de servicii electronice (TBE)
• vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă.

Pragul de 10.000 EUR nu se aplică

• prestărilor de servicii TBE efectuate de un furnizor care nu este stabilit în UE (regimul non-UE);
• vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță efectuate de un furnizor stabilit în afara UE;
• vânzărilor la distanță de bunuri importate (regimul de import);
• prestărilor de servicii diferite de serviciile TBE;
• livrărilor interne de bunuri efectuate de un furnizor presupus;
• livrărilor de bunuri de către un furnizor care este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința sa obișnuită în mai multe state membre.

Curs valutar

Cf. art. 278/1 din Codul fiscal, se utilizează cursul din 5 decembrie 2017 al Băncii Comerciale Europene, de aceea îi corespund 46.337 lei.

Excepţie de la aplicare

Furnizorul poate să decidă ca să nu aplice pragul de 10.000 EUR, ci să aplice normele generale privind locul de livrare/prestare (de exemplu, impozitarea în statul membru al clientului în cazul serviciilor TBE și în statul membru în care sunt expediate sau transportate bunurile, în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță).

În această situație, el poate alege să se înregistreze pentru OSS în statul membru în care este stabilit, chiar dacă nu depășește pragul. În acest caz, furnizorul va avea obligații în temeiul deciziei sale timp de 2 ani calendaristici.

a) firmele care nu optează pentru regimul special

Se va utiliza TFCET cu TVA din România.

b) firmele care aleg să utilizeze regimul special şi se înscriu în OSS

• pot introduce în Nomerotare documente o serie distinctă pentru facturile emise în cadrul regimului special (dacă întocmesc facturi).
• se poate implementa şi un tip de document personalizat de ieşire pentru aceste operaţiuni, de regulă se va utiliza TFCE.
• pentru a studia cota pe care o include TFCE, în capul facturii se lansează cu F10 Cote TVA/UE (funcţionează la Adăugare sau Modificare). Linkul arată către cotele de taxă aplicabule în UE, pe ţări, pe categorii de mărfuri
• recomandăm ca pe facturile/documentele de ieşire întocmite în cadrul regimului special (art.315 din Codul fiscal) să completaţi datele astfel:
  • OpTVA: 8Un pentru bunuri
  • OpTVA: 8Vn pentru servicii
  • a fost introdus în Dicţionar jurnalul 8 - Regim special OSS
  • Preţul de vânzare din document va include şi TVA, calculată cu cota valabilă pentru ţara de destinaţie (consum)
  • în cazul în care nu se emite factură, de exemplu pe webshop, obţineţi de la webshop o situaţie excel care să conţină datele prevăzute în secţiunea 8.1.10.1.d).

c) regularizare TVA la sfârsitul trimestrului

Pentru operaţiunile TVA efectuate în regimurile UE sau non-UE, TVA colectat trebuie determinat la sfârşitul trimestrului.

Pentru contabilitate, se adaugă manual câte un document TVAO - Regularizare venit si TVA OSS pentru fiecare cont de venit. De ce este necesar acest lucru? Facturile din jurnalul 8 sunt fost întocmite cu o valoare care conţine şi TVA, cu cota aferentă statului membru respectiv. Acestea sunt contabilizate pe un cont de venit cu toată valoarea, însă trebuie să stabilită distinct baza de impozitare şi taxa datorată pentru fiecare cont de venit, iar în cadrul acesteia, pentru fiecare ţară de consum.

La completarea TVAO nu se completează OpTVA, iar partenerul este 9999 (ALTII).

Exemplul 1

• o factură pentru servicii în valoare de 150000 HUF conţine TVA şi s-a intocmit pentru o persoană fizică din Ungaria
• cursul valutar la 30.09.24: 1 HUF = 0.014085 RON
• valoarea totală a facturii este deci 150000 * 0.014085=2112.75 lei
• pentru a verifica cota pe care o include, în capul facturii se lansează cu F10 Cote TVA/UE (funcţionează la Adăugare sau Modificare)
• în Ungaria cota standard este de 27%
• se calculează TVA din factură: 2112.75*27/127 = 449.17 lei
• pentru regularizarea contului de venit la sfârşitul trimestrului:
  • se întocmeşte un TVAO, în textul liber se înscrie pe primul rând de ex. Cont de venit: 704
  • la validare:
    Valoare livrare: 2112.75-449.17=1663.58
    Valoare TVA : 449.17
  • după validare - total document: 2112.75

Contarea TVAO va fi:

4111.2 = 704         -449.17
4111.2 = 446.60       449.17

Recomandăm contul 446.60-TVA colectat-regim special OSS (P), deoarece considerăm, că contul 4427 - TVA colectat reprezintă TVA-ul aferent din Declaraţia 300.

TVA-ul colectat trebuie calculat şi în EURO în D398:

• dacă cursul este de ex. 4.9511 lei/EUR, se datorează în D398: 449.17/4.9511 = 90.72 EUR pentru Ungaria

Exemplul 2

O factură de vânzare mărfuri către o persoană fizică din Italia, în valoare de 125 EUR se recalculează la cursul din 30.09.24 de 4.9511 lei/EUR, devine 618.88 lei cu TVA inclus (=125*4.9511).

În TVAO se înscrie Cont de venit:707, fiind vorba de mărfuri.

La validare:

• Total livrare: 618.88-111.60=507.28
• Total TVA : 111.60 (în EUR: 111.60/4.9511 = 22.54)

În D398 se înscrie TVA colectat de 22.54 EUR pentru Italia, cota de 22%.

d) În hMARFT

• în jurnalul de vânzări aceste operaţii nu apar, decât în lista Jurnal vanzari/operatii, ca operaţii „neimpozabile“, deoarece ele conţin diverse cote din mai multe ţări
• documentele realizate pentru evidenţa regimului special nu se includ în D390 şi D394
• în D300 vor apare numai pe rd. suplimentar din ultima poziţie ~UV, fiind descris în Corespondenţe TVA.

e) Despre D398

În cazul în care vor exista comenzi, se poate elabora o componentă distinctă pentru:

• elaborarea Declaraţiei 398
• realizarea unei evidenţe detaliate a operaţiilor în regimuri speciale tip OSS pentru fundamentarea informaţiilor din D398.
• extragere documente din Jurnalul de vânzări 8 curent şi arhivă (declaraţie trimestrială)
• posibilitate de import vânzări din Excel
• catalog TVA/UE personalizat
• calcul TVA din sume brute la sfârşit de trimestru
• situaţii/jurnale pe documente şi totalizat pe ţări, pe cote TVA
• se va elabora doar pentru regimul UE.

Cf. art. 321 din Codul fiscal 001.) :

• persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA, în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni, trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu.
• persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare.

Vezi documentaţia detaliată privind documentele şi perioada fiscală ...

La încadrarea unei operaţii din punct de vedere al evidenţei TVA, trebuie analizată operaţia, iar dacă operaţia este taxabilă, atunci trebuie analizate articolele din tranzacţie. De exemplu:

• dacă operaţia este scutită cu drept de deducere, toate articolele din operaţie devin scutite,
• dacă operaţia este taxabilă, atunci articolele pot fi cu cota standard (19%), redusă (9%, 5%) sau scutite (0%).

Clasificarea operaţiilor este descrisă în Tipuri/Dicţionar, la rubrica Oper.TVA, iar clasificarea cotelor de TVA pe articole se află în catalogul TVA.

Clasificarea operaţiilor din hMARFA în raport cu TVA

La editarea unui document, în capul acestuia apare de regulă şi rubrica „OpTVA“. Cu tasta F1 apar combinațiile de coduri care se pot introduce, în funcţie de:

• aplicarea sau nu a sistemului TVA la încasare de către:
  • furnizor - utilizatorul hMARFA, (se indică în hMARFT/Perioade pentru fiecare perioadă fiscală),
  • beneficiar - în funcţie de:
    • documentul primit,
    • rezultatul verificării în registrul TVA la încasare (rubrica RTVAI din capul documentului), sau
    • dacă este o persoană afiliată (se marchează cu „&“ în Firme)
• operaţie cu taxare inversă
• operaţie externă etc.

Fiecare cod de introdus este o combinaţie de 3 caractere din clasificarea de mai sus, de exemplu la completarea unui NIRE se poate selecta unul din codurile:

Codurile diferă şi în funcţie de tipul de document care se editează şi sunt date în formulele de iniţializare. Distribuitorul poate să completeze codurile care apar în funcţie de natura activităţii.

În fişierul Cote TVA din meniul Cataloage se regăsesc cotele aplicabile, codificate astfel:

• AP - articole cu cota redusă 5%
• AR - articole cu cota redusă 9%
• AS - articole cu cota standard 19%
• ASV - articole cu cota standard precedentă 20%
• ASW - articole cu cota anteprecedentă 24%

Datele sunt structurate pe 3 ferestre:

• Cote curente - cote aplicabile în perioada curentă din hMARFA
• Istoric cote - s-au introdus toate momentele în care cota a fost modificată după 01.07.2005 (luna denominării leului). Pozițiile apar cu codul din hMARFA aplicabil la acea dată în hMARFA.
• Tip următor/precedent - apare codul şi cota precedentă/următoare.

La cotele reduse apar şi unele litere suplimentare, care se referă la litera articolului aferent din Codul fiscal (ex. AR F).

Deşi pâinea, făina, grâul sunt o submulţime din litera g) a articolului care se referă la alimentele cu cota de 9%, este important ca ele să fie evidenţiate distinct (AR G1) faţă de toate celelalte alimente (AR G2), deoarece hMARFA ţine cont la retururi, validări etc. de faptul, că pentru mărfurile/produsele din grupa AR G1, cota de 9% se aplică de la 01/09/2013, iar pentru celelalte alimente, din grupa AR G2, de la 01/06/2015, deci este important, ca cele 2 grupe să nu fie confundate!

Observaţie - dacă aceeaşi poziţie de nomenclator este utilizată atât în magazin, cât şi la restaurant, se poate utiliza numai codul AR G2.

În continuare descriem căteva exemple de înregistrări în hMARFA pentru principalele tipuri de tranzacţii comerciale, care pot constitui o bază de pornire pentru organizarea propriei evidenţe. Cadrul legislativ referitor la majoritatea acestora a fost prezentat în cap.8.1.

La înregistarea lor, tranzacţiile comerciale trebuie analizate din mai multe puncte de vedere:

• verificaţi documentele primite, documentele anexate, verificaţi existenţa şi corectitudinea elementelor obligatorii;
• stabiliţi ce fel de documente trebuie elaborate şi care sunt elementele obligatorii;
• analizaţi operaţia din punct de vedere TVA:
  • registrele TVA în care trebuie cuprinsă (jurnale sau alte registre),
  • aveţi în vedere partea care aplică TVA la încasare (firma şi/sau partenerul),
  • marcaţi partenerii afiliaţi,
  • urmăriţi dacă documentul s-a plătit/încasat în momentul emiterii,
  • stabiliţi OpTVA,
  • data faptului generator, data exigibilităţii,
  • baza TVA, cota,
  • poziţia din decontul TVA în care se va înregistra,
  • în ce declaraţii se va cuprinde operaţia?
  • modul de contare.

Desigur, aceste operaţii sunt livrate într-o variantă generică. Urmăriţi şi baza de date demonstrativă pentru diverse operaţii.

Tipurile de operaţii TVA care sunt permise în cazul unui tip de document sunt descrise în INITIALIZARE/Formule din Tipuri de documente. Dacă este necesar, solicitaţi de la distribuitor adaptarea listei de operaţii.

Dacă includerea unor operaţii TVA implică modificări şi în alte secţiuni ale tipului de document, este recomandat să fie creat un tip de document nou. După orice modificare în tipurile de documente, verificaţi documentele din toate punctele de vedere: consistenţă, model de listare, includere în jurnale, contare etc.

Numerotarea subtotalurilor din capul de tabel al jurnalelor TVA sugerează numărul rândului din D300, în care se va înscrie subtotalul respectiv.

Exemple de documente listate din hMARFT pentru august 2022:

• Jurnal de vânzări
• Jurnal de cumpărări
• Decont TVA (D300)

Folosim prescurtările:

• RO - România
• SM1, SM2 etc. - diverse state membre UE
• A,B,C etc. - diverşi parteneri comerciali
• B/S - bunuri şi servicii
• TVAI - TVA la încasare

a1) Livrări taxabile de bunuri sau prestări de servicii la intern

A - Furnizor din RO
    Document:         factură către B
    Tip document:     TFAC, TFACS - în lei, TFCET - dacă în valută
    Op.TVA:           1Ix - Op.obisnuite, In tara, Taxabil - societatea nu aplică TVAI, 
                            partener afiliat, sau factură încasată la data emiterii
                      1Iz - Op.obisnuite, In tara, Taxabil - societatea aplică TVAI
    Jurnal vânzări:   Total 9-11 dacă e încasată, ZA dacă neîncasată 
    D300:             rd.9...11 după cota TVA dacă e încasată, ZA dacă neîncasată 
B - Cumpărător din RO

a2) Achiziţii taxabile de bunuri sau servicii de la intern

A - Furnizor din RO
B - Cumpărător din RO
    Document:        factură de la A
    Tip document:    NIRI - în lei
    Op.TVA:          2Ix - Op.obisnuite, In tara, Taxabil - furnizorul nu aplică
                           TVAI, afiliat, sau factură plătită la data recepţiei
                     2Iz - Op.obisnuite, In tara, Taxabil - furnizorul aplică TVAI
                     - jurnalul de cumpărări poate fi: 1,2 sau 3, setat în
                       funcţie de natura activităţii firmei
    Jurnal cumpărări:Total 24-26 dacă factura e plătită, ZB dacă neplătită               
    D300:            rd.24...26 - după cota TVA dacă e plătită
                     rd.ZB dacă e neplătită

Dacă se utilizează documentul NIRIC, atunci în secţiunea CHELT. se poate înscrie:

• o factură de cheltuieli şi în acest caz OpTVA este acelaşi la factura furnizor şi la factura de cheltuieli, sau:

  • se poate înscrie doar valoare cheltuieli fără TVA şi fără cod furnizor cheltuieli. În acest caz cheltuiala se repartizează şi se contabilizează pe creditul conturilor 231, 308, 378.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate.
    Factura de cheltuieli trebuie recepţionată atunci separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în „gestiunea“ X231, X308, X378, după caz. Astfel, factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole.

a3) Livrare/achiziţie cu măsuri de simplificare

Presupunem, că ambii parteneri utilizează hMARFA.

A - Furnizor din RO
    Document:      factură către B fără TVA, înscrie <<taxare inversă>>
    Tip document:  TFACI- Factura taxare inversă
    Op.TVA:        1Ii  - Op.obişnuite, În ţară, Taxare inversă
    Jurnal vânzări:Total 13
    D300:          rd.13 - Livrări B/S pt. supuse măsurilor de simplificare 
                           (taxare inversă)

B - Cumpărător din RO
    Document:     factură de la A, dar B calculează TVA
    Tip document: NIRII - NIR cu taxare inversă - înscrie valoarea
                          fără TVA pentru evidenţa datoriei, eventual
                          cu rânduri dacă e material, marfă etc.
                        - nu se completează OpTVA
               şi TVATX - Autolichidare TVA - se înscrie total document cu TVA,
                          din care TVA 
                          Op.TVA: 2Ii
                        - în jurnalul de cumpărări se cuprinde numai acest
                          document în Total 25.1, deci înscrieţi corect firma,
                          număr şi data document! Gestiunea nu se completează.
    D300:        rd.12 - B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care
                 beneficiarul este obligat la plata TVA - TVA colectată
                 rd.27 - B/S achiziţionate supuse măsurilor de simplificare pentru care
                 beneficiarul este obligat la plata TVA - TVA  deductibilă
    Contare TVATX:        4426 = 4427

a4) Autofactură pentru livrări către sine

A - Furnizor firma A
    Document:      autofactură
    Tip document:  TFAUS
    Op.TVA:        1Ix  - Op.obişnuite, În ţară, Taxabil
    D300:          rd.9...11 după cota TVA 
                   Livrări B/S în ţară, taxabile cu cota ...
    Contare TFAUS: 635 = 4427
B - "Cumpărător" de regulă firma A sau firma B, dacă livrări gratuite

b1) Livrări intracomunitare de bunuri (LIC)

A - Furnizor din RO
    Documente:     - factură către B fără TVA, înscrie <<scutit cu drept de deducere>>
                   - documente de transport în SM1
                   - contract/comandă
                   - asigurare, etc.
    Tip document:  TFCE  A     Factura export-model int.
                   TFCE  B     Factura export-model extern (se schimbă
                               modelul numai pt. listare)
    Op.TVA:        1Ld  - Op.obisnuite, LIC, Scutit cu deducere
    Jurnal vânzări:Total 01
    D300:          rd.01 - LIC B, scutite cf.art.294 (2) a) d)
    
B - Cumpărător din SM1 (pentru scutire comunică cod valid de TVA lui A)

b2) Prestări intracomunitare de servicii

Se lucrează ca la punctul b1), cu excepţiile:

    Op.TVA:        1Pd  - Op.obisnuite, PSIC, Scutit cu deducere
    Jurnal vânzări:Total 03.1
    D300:          rd.03.1 - PSIC care nu beneficiază de scutire în SM în care taxa este
                   datorată

b3) Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România (AIC)

A - Furnizor din SM1 (comunică cod valid de TVA lui B)

B - Cumpărător din RO
    Documente:     -factură primită de la A, B calculează TVA,
                   -factură de transport
    Tip document:  NIRE  Nota de receptie extern+chelt.
    Op.TVA:        2Ax
    Completare:    În secţiunea VAMA, se înscrie TVA calculat fără să se înscrie
                   cod furnizor vamă, iar în secţiunea CHELT. se înscrie valoarea 
                   facturii de cheltuieli care trebuie înregistrată asupra 
                   articolelor achiziţionate, fără să se înscrie cod furnizor 
                   cheltuieli.
                   Doc: AUTOLICHIDARE TVA    din   /  /
                        Total vama                        =     valoare TVA
                        din care: taxa vamala             =            0.00
                                  accize                  =            0.00
                                  T.V.A.                  =     valoare TVA
                   Doc: FAC CHELTUIELI       din   /  /
                        Total cheltuieli                  =     valoare chelt.
                        din care: T.V.A.                  =            0.00
    Completare rânduri:
                   VAMA: Pret in vama: 100.00 %
    Jurnal cumpărări: Total 20.1
    D300:          rd.05.1 - B/S achiziţionate pt. care beneficiarul din Ro este obligat
                   la plata TVA - taxa colectată
                   rd.20.1 - B/S achiziţionate pt. care beneficiarul din Ro este obligat
                   la plata TVA - taxa deductibilă
    Contare TVA:   4426 = 4427

Observaţii:

• Valoare cheltuieli se înscrie fără TVA şi se contabilizează pe creditul conturilor 231, 308, 378.1 în funcţie de natura articolelor recepţionate. Factura de cheltuieli trebuie recepţionată separat cu NIRI/NIRE fără rânduri în „gestiunea“ X231, X308, X378, după caz. Astfel factura de cheltuieli poate fi tratată diferit în evidenţa TVA faţă de factura de articole, cele două pot avea OpTVA diferit.
• Dacă totuşi înscrieţi factura de cheltuieli în NIRE, aceasta neavând un OpTVA propiu, programul de extragere jurnale TVA va atribui OpTVA = 2Ix, dacă TVA este diferit de zero sau 2In, dacă TVA este zero.

b4) Achiziţii intracomunitare de servicii

Se lucrează ca la punctul b3), cu excepţiile:

    Op.TVA:       2Sx  - Op.cu deducere, ASIC, Taxabil
    Jurnal cumpărări: Total 22.1
    D300:         rd.07.1 şi 22.1 - ASIC pt. care beneficiarul este obligat la plata TVA 
                  (taxare inversă), iar prestatorul este înregistrat în SM din care
                  se efectuează prestarea

b5) Operaţii triunghiulare

  A - Furnizor din SM1
  B - Cumpărător revânzător din SM2
  C - Beneficiar din SM3

Dacă A, furnizorul este din România:

  Document:     factură către B, "scutit cu drept de deducere" dacă:
                - transportul se face direct în SM3 de către A sau B
                - B comunică un cod valid de TVA din SM3
  Tip document: TFCE
  Op. TVA:      1Ld
  D300:         rd. 01 - LIC B scutite cf. art.294 (2) a)d)

Dacă B, cumpărătorul-revânzător este din România:

Cumpărare (nu este prevăzut expres, presupunem următoarea înregistrare):

  Document:     - primeşte factură de la A
  Tip document: NIRE fără TVA
  Op. TVA:      1As  - AIC scutit
  D300:         rd.30.1 - AIC scutite/neimpozabile

Vânzare:

  Document:     - emite o factură "scutit cu drept de deducere" în care:
                - la emitent îşi înscrie CIF din România
                - la beneficiar înscrie CIF-ul lui C din SM3
                - menţionează că C este obligat la plata TVA în SM3
                  şi o referire la art.28 c (E) din Directiva 6
                - desemnează pe C ca persoană obligată la plată
  Tip document: TFCE
  Op. TVA:      1Lt  - LIC Triunghiular
  D300:         rd.01 - LIC B scutite cf. art.294 (2)a)d)

Dacă C, beneficiarul este din România:

  Document:     primeşte factura lui B
                documentul de însoţire mărfuri de la A
  Tip document: NIRE (similar cu AIC)
  Op.TVA:       2At
  TVA:          taxare inversă - înscrie TVA pe factura de la B
  D300:         rd.05 - AIC pt. care cumpărătorul este obligat la plata TVA - taxa
                  colectată
                rd.20.1 - AIC pt. care cumpărătorul este obligat la plata TVA - taxa
                  deductibilă

c1) Export

A - Furnizor din RO
    Documente:     factură către B, menţiunea "scutit cu drept de deducere"
                   DVE, documente de transport
    Tip document:  TFCE
    OpTVA:         1Ed
    Jurnal vânzări:Total 14
    D300:          rd.14 - Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite cu drept
                   de deducere
                  
B - Cumpărător din stat non-UE

c2) Import de către persoane impozabile

 A - Furnizor din stat non-UE
 
 B - Cumpărător din RO
     Document:     factura de la A,
                   declaraţia vamală (DVI),
                   documente de transport
     Tip document: NIRE,
                   dacă TVA nu este plătită în vamă şi se plăteşte prin
                   taxare inversă, atunci nu înscrieţi TVA în secţiunea VAMA
                   din NIRE şi OpTVA = vid,
                   creaţi un document nou TVATX-Autolichidare TVA,
                   în care înscrieţi totalul cu TVA şi din care valoarea TVA.
                   În jurnalul TVA se cuprinde numai acest document,
                   deci înscrieţi corect firma, număr şi data document!
                   Gestiunea nu se completează.
     OpTVA: 2Ey           
     Jurnal cumpărări: Total 20.1 
     D300:         rd.07.2 - B/S achiziţionate pt. care beneficiarul din Ro este obligat
                   la plata TVA (import) - taxa colectată
                   rd.22.2 - B/S achiziţionate pt. care beneficiarul din Ro este obligat
                   la plata TVA (import) - taxa deductibilă
     Contare TVA:  4426 = 4427

În acest caz, de regulă, trebuie stabilit locul prestării şi în funcţie de aceasta se stabileşte modul de taxare. Utilizaţi una din variantele de facturare sau de recepţie descrise mai sus.

Menţiunea „Neimpozabil în România“ apare pe facturile listate în cazul în care OpTVA este 1En.

Redăm mai jos lista principalelor coduri OpTVA aplicabile în diverse documente, pentru a obţine efectul dorit la transmiterea datelor către D300, D390 sau D394. În cazul D300, există mai jos câteva rânduri analitice, care nu apar în formularul oficial, dar conținutul lor apare în rândurile de total (ex. rd.20.2).

Aceste combinaţii de coduri pot fi completate după necesităţi, în hMARFT/Corespondenţe TVA. Dacă se utilizează şi alte coduri faţă de cele livrate în Tipuri de documente, acestea se introduc şi în formulele de iniţializare ale documentelor pentru care se vor aplica.

Numerotarea rândurilor este cea aferentă D300 valabile începând cu luna august 2023.

• (1 - x sau z în funcţie dacă se aplică TVAN sau TVAI pentru operațiunea în cauză, indiferent dacă s-a încasat)
• (2 - rd. LN nu apare în D300, are titlu informativ
• (3 - 99 - rubrica destinată facturilor după control

• (1 - 9A - rubrica destinată facturilor după control

Dacă documentele utilizate nu conţin toate codurile necesare pentru o codificare corectă, solicitaţi de la distribuitor introducerea codurilor suplimentare necesare, pentru ca să apară în lista de coduri disponibile.

În acest subcapitol tratăm numai aspectele legate de evidenţa cheltuielilor cu autovehicule în aplicaţia hMARFA, în cazul în care cheltuielile şi TVA sunt deductibile numai parţial.

Vezi prevederile din Codul fiscal şi norme.

Conturile utilizate şi alte detalii vezi în modul de implementare.

Documente de intrare

Recepţii cu cheltuieli şi TVA deductibil 50%:

 NIRI7 - NIRI cu TVA nedeductibil 50% (pt. operaţii interne)
 NIRE7 - NIRE cu TVA nedeductibil 50% (pt. operaţii externe)

Documente de ieşire

Dacă la recepţie se cunoaşte deja căt este deductibil/nedeductibil în proporţie de 50%, atunci combustibilul cumpărat pe stoc trebuie recepţionat cu NIRI7.

Se dă în consum cu documentul:

   BCM2   -  "Bon Consum combustibil ned.50%"

care împarte cheltuiala în 50% deductibil, 50% nedeductibil.
Contare:

   6022.1   =   3022             
   6022.2   =   3022             

Dacă la recepţie nu se cunoaşte raportul deductibil/nedeductibil, atunci trebuie recepţionat totul cu NIRI, deci cu TVA deductibil.
Cu un BCM obişnuit se dă în consum partea deductibilă, iar pentru partea nedeductibilă este nevoie de un alt document:

   BCM7   -  "BCM (consum nedeductibil!)"

care adaugă la cheltuială şi 50% din TVA-ul nedeductibil.
BCM7 verifică dacă materialul dat în consum a fost deja recepţionat cu TVA nedeductibil. Chiar dacă la contarea acestui document apare şi contul 4426.03 (în credit) pentru majorarea valorii stocului, acesta nu va apare în Jurnalul de cumpărări, TVA-ul trebuie regularizat cu documentul TVA7.
Contare:

  6022.1      3022               56.00
  6022.2      3022               56.00
  3022        4426.03            12.00

Document pentru regularizarea operaţiei TVA

Pentru cazurile în care la recepţie nu s-a putut decide dacă TVA-ul este sau nu este deductibil, defalcarea ulterioară (realizată cu BCM7) trebuie să figureze şi în Jurnalul de cumpărări. De aceea în jurnalul:

   MRIY Rec. TVA neded/deduct.,exigib.

trebuie introdus şi documentul:

   TVA7   -  TVA deductibil/nedeductibil

cu contarea:

   TVA7 2Ix cu val. minus :  4426.02  =  401.1   minus TVA
   TVA7 7Ix cu val. plus  :  4426.03  =  401.1   plus  TVA

Baza TVA este valoarea contabilă de pe BCM7, iar TVA este TVA nedeductibilă de pe acelaşi document.

Documente se pot studia şi adăugându-le în baza de date demonstrativă, dacă nu există.

1) NIRI7 se întocmeşte pentru achiziţiile de:

1a) combustibil deductibil 50%

• pe stoc
  Exemplu de contare:

          3022     =   401.1       2000 - baza de impozitare
          4426.02  =   401.1        190 - TVA deductibil
          4426.03  =   401.1        190 - TVA nedeductibil
          3022     =   4426.03      190 - includere TVA neded.în valoarea stocului

• pe cheltuieli
  Exemplu de contare:

           6022.1  =  401.1        1000 - cheltuială deductibilă - 50%
           6022.2  =  401.1        1000 - cheltuială nedeductibilă - 50%
           4426.02 =  401.1         190 - TVA deductibil - 50%
           4426.03 =  401.1         190 - TVA nedeductibil - 50%
           6022.1  =  4426.03        95 - 50% din TVA nedeductibil
           6022.2  =  4426.03        95 - 50% din TVA nedeductibil

Pentru achiziţiile de combustibil pentru autovehiculele specificate de Codul fiscal pentru care deductibilitatea este permisă, se utilizează NIRI simplu.

Menţionăm, că pentru al doilea autoturism al administratorilor, cheltuielile (în afara combustibilului) sunt 100% nedeductibile, deci se utilizează documentul NIRI3!

1b) achiziţie autoturism cu TVA nedeductibil 50%

Exemplu de contare NIRI7:

     231.1    =   404        10000 - baza de impozitare
     4426.02  =   404          950 - TVA deductibil - 50%
     4426.03  =   404          950 - TVA nedeductibil - 50%
     231.1    =   4426.03      950 - includere TVA neded.în valoarea MF

2) dacă benzina recepţionată pe stoc cu NIRI, considerată iniţial deductibilă se consumă pentru autoturisme cu deductibilitate 50%:

2a) se întocmeşte BCM pentru 50% din valoare, contare:

     6022.1  =   3022          100 

2b) se întocmeşte BCM3 pentru jumătatea nedeductibilă,

Exemplu de contare:

    3022     =   4426.03       19 - includere TVA dedus iniţial în valoare stoc
    6022.2   =   3022         119 - consum pe chelt.nedeductibile

2c) dacă se întocmeşte BCM3, trebuie adaugate şi 2 documente TVA7 pentru stornarea şi corecţia operaţiei TVA - în jurnalul MRIY:

• TVA7 cu OpTVA 2Ix, valoarea cu TVA şi TVA cu minus (ex.-119 şi -19)
• TVA7 cu OpTVA 7Ix, valoarea cu TVA şi TVA cu plus (ex. 119 şi 19)

Exemplu de contare:

    4426.02  =    401.1      -9.50 - TVA deductibil
    4426.03  =    401.1      +9.50 - TVA nedeductibil

3) contabilitatea ratelor de leasing, varianta includerii cheltuielii nedeductibile în valoarea imobilizării

Se întocmeşte un NIRI7 cu rânduri, de ex. articolul !-19%, în gestiunile corespunzătoare de cheltuieli, de ex.:

• X167 (500 lei + 95 lei TVA),
• X666 (100 lei + 19 lei TVA),
• X886 (150 lei + 28.50 lei TVA) etc.
• total baza: 750 lei, total TVA: 142.50 lei.

Contarea valorilor din exemplu:

     167       =   401.1      500 lei
     666.1     =   401.1       50 lei      = 100/2
     666.2     =   401.1       50 lei      = 100/2
     668.1     =   401.1       75 lei      = 150/2
     668.2     =   401.1       75 lei      = 150/2
    4426.02    =   401.1       71.25 lei   = 142.50/2
    4426.03    =   401.1       71.25 lei   = 142.50/2

• TVA nedeductibil se include pe cheltuieli:

      %      =   4426.03       71.25 lei   = 50% este TVA nedeductibil din 142.50 lei
     635.1                     23.75 lei   = 95/2/2 deductibil                      
     635.2                     23.75 lei   = 95/2/2 nedeductibil
     666.1                      4.75 lei   = 19/2/2 deductibil   
     666.2                      4.75 lei   = 19/2/2 nedeductibil
     668.1                      7.12 lei   = 28.50/2/2 deductibil
     668.2                      7.13 lei   = 28.50/2/2 nedeductibil

1) combustibil în valoare de 2480 lei cu TVA, cumpărat cu factură, pe stoc, deductibil 50%, plătit ulterior (recepţie cu NIRI7) - dacă se aplică TVA la încasare:

 3022     =   401.1       2000  (baza de impozitare)
 4426.03  =   401.1        190  (50% din TVA este nedeductibil =380*50%)
 4428.36  =   401.1        190  (50% din TVA este neexigibil =380*50%)
 3022     =  4426.03       190 = 380*50% (TVA-ul nedeductibil de mai sus
                                         se include în valoarea stocului)

După plata facturii:

  4426.02  =   4428.36     190 (TVA neexigibil devine TVA deductibil)

Dacă s-a recepţionat cu NIRI7 de la început, se dă în consum cu BCM2, document care împarte în două consumul:

  6022.1   =   3022        1095 (cheltuială deductibilă =2190/2)
  6022.2   =   3022        1095 (cheltuială nedeductibilă =2190/2)

Alte situaţii pentru combustibil cumpărat pe stoc:

2a) dacă nu se cunoaşte de la început destinaţia stocului de combustibil (sau piese de schimb pentru autovehicule), recepţionaţi cu NIRI.

  3022     =   401.1       2000
  4428.36  =   401.1        380

La darea în consum pentru autovehicule pentru care cheltuiala şi TVA-ul sunt 100% deductibile, utilizaţi BCM

  6022.1   =   3022         300   cheltuială deductibilă
                                 (de ex. pt. valoarea de 300 lei)

La darea în consum pentru autovehicule pentru care cheltuiala şi TVA-ul sunt 50% deductibile, utilizaţi BCM7,(de ex. pt. valoarea de 400 lei):

  3022     =   4426.03       38   (TVA nedeductibil =400x19%*50%)
  6022.1   =   3022         219   (cheltuială deductibilă =(400+38)*50%)
  6022.2   =   3022         219   (cheltuială nedeductibilă =(400+38)*50%)

Pentru corecţia operaţiei TVA iniţiale întocmiţi în jurnalul MRIY:

• un TVA3 cu OpTVA 2Ix cu minus pentru TVA nedeductibil din BCM7,

        4426.02  =   401.1      -38

• un TVA3 cu OpTVA 3Ix cu plus pentru acelaşi TVA

        4426.03  =   401.1       38

Pentru corecţia OpTVA se va folosi TVA3 - TVA deductibil/nedeductibil numai pentru partea nedeductibila din total TVA (adică 50%)

La darea în consum pentru autovehicule pentru care cheltuiala şi TVA-ul sunt 100% nedeductibile, utilizaţi BCM3, (de exemplu pt. valoarea de 500 lei):

    3022     =   4426.03       95 (TVA nedeductibil =500x19%)
    6022.2   =   3022         595 (cheltuială nedeductibilă = 500+95)

Pentru corecţia TVA-ului întocmiţi în jurnalul MRIY:

• un TVA3 cu OpTVA 2Ix cu minus pentru TVA nedeductibil din BCM3,

    4426.02  =   401.1        -95

• un TVA3 cu OpTVA 3Ix cu plus pentru acelaşi TVA

    4426.03  =   401.1         95

2b) dacă combustibilul este 100% nedeductibil, recepţionaţi cu NIRI3, articol combustibil nedeductibil şi consumaţi cu BCM

   3022     =   401.1       2000 (baza de impozitare)
   4426.03  =   401.1        380 (TVA nedeductibil 100%)
   3022     =  4426.03       380 (includere TVA nedeductibil în val.stoc)

Documentul BCM generează nota contabilă:

   6022.2   =   3022        2380 (cheltuială nedeductibilă =2000+380)

TVA-ul nedeductibil trebuie să apară în D300 împreună cu baza de calcul, deci şi în Jurnalul de cumpărări, se vor folosi codurile de operaţii TVA: 3Ix, 3Ax, 3At, 3Ex pentru achiziţiile cu TVA nedeductibil.

3) combustibil cumpărat cu bon fiscal, deductibil 50%, plătit imediat (recepţie cu NIRI7, de ex. pt. valoarea de 300 lei+ 57 lei TVA):

 6022.1    =     401.1      150    (50% cheltuială deductibilă =300*50%)
 6022.2    =     401.1      150    (50% cheltuială nedeductibilă =300*50%)
 4426.02   =     401.1       28.50 (TVA deductibil 50% =57*50%)
 4426.03   =     401.1       28.50 (TVA nedeductibil 50% =57*50%)
 6022.1    =    4426.03      14.25 (50% din TVA neded. e chelt. deduct.=28.50*50%)
 6022.2    =    4426.03      14.25 (50% din TVA neded. e chelt. nededuct.=28.50*50%)

4) achiziţie autoturism 10000 lei+TVA, deductibil 50% (recepţie cu NIRI7):

 231.1    =     404       11900 (valoare totală)
 4426.03  =     404         950 (TVA nedeductibil=1900*50%)
 4428.36  =     404         950 (TVA neexigibil=1900*50%)
 231.1    =    4426.03      950 (TVA nedeductibil=1900*50% se include în valoare)

După plata integrală a facturii:

4426.02   =    4428.36      950 (TVA neexigibil devine exigibil)

Deci în cazul achiziţiei de autovehicule, 50% din TVA se va include în valoarea de intrare, iar 50% din TVA se deduce concomitent cu plata.

5) cheltuieli cu autovehicule (utilizaţi NIRI7, cu „gestiunea“ de cheltuieli corespunzătoare X604, X611, X613 etc.):

Pentru un autovehicul neutilizat exclusiv în scopul activităţii economice se primeşte o factură de reparaţii de 300 lei + TVA, care se achită ulterior.

Factura furnizorului:

 611.01   =    401.1     150     (chelt.deductibilă =300*50%)
 611.02   =    401.1     150     (chelt. nedeductibilă =300*50%)
 4426.03  =    401.1      28.50  (TVA nedeductibil 50% =57*50%)
 4428.36  =    401.1      28.50  (TVA neexigibil 50% =57*50%)
 611.01   =  4426.03      14.25  (TVA neded.,50% este chelt.ded. =28.50*50%)
 611.02   =  4426.03      14.25  (TVA neded.,50% este chelt.neded.=28.50*50%)

50% din TVA-ul iniţial devine exigibil şi deductibil după plată:

  4426.02  =    4428.36    28.50  (=57*50%)

6) în cazul ratelor de leasing financiar, pentru exemplul de la pct.3 din subcapitolul A de mai sus, în primul articol contabil:

• în loc de:

4426.02 = 401.1 71.25 lei = 142.50/2

• vom avea:

4428.36 = 401.1 71.25 lei = 142.50/2

Operaţiunile de mai sus se vor reflecta în D300 în rânduri auxiliare:

31     TOTAL TAXA DEDUCTIBILA (20 la 29)
32     SUB-TOTAL TAXA DEDUSA-cf.Art.297,298,300
32.1   Operatiuni cu regim mixt
32.1.1 din care : deductibil cf.prorata
32.1.2            nedeductibil cf.prorata
32.2   Operatiuni cu deducere
32.3   Operatiuni fara deducere
32.7   Operatiuni cu deductibilitate 50%
32.7.1 din care:  nedeductibil
32.7.2            deductibil

În cap. 8.4.1. Cote TVA este prezentată codificarea cotelor. În prezentul capitol ne vom referi mai mult la soluţiile utilizate cu ocazia modificării cotei, precum şi la alte operaţii cu cote multiple.

La recepţie se pot utiliza cotele TVA:

• din factura furnizor:
  este cota valabilă la data emiterii facturii (dată document)
• cu care se formează preţul de vânzare:
  • cota TVA cu care se formează pu cu amănuntul:
    este cota valabilă din data recepţiei, sau
  • cota TVA cu care se va vinde articolul şi se formează PU vânzare catalog:
    se utilizează cota actuală din Nomenclator articole

La facturare se utilizează cota cu care se calculează preţul de vânzare, care se stabileşte astfel:

• de regulă este cota TVA cu care se facturează în mod obişnuit articolul:
  este cota valabilă la data facturii
• cota 0 pentru operaţii netaxabile,
• cota TVA particulară pentru anumite operaţii (retur etc.), dacă nu este cota curentă:
  • se modifică cu F10/Modificare TVA
  • se poate utiliza dacă t există în parametrii tipului de document, dacă nu există, se introduce t în Tipuri de documente/Modificare/Parametrii

Variabile utilizate

Dacă un bun a fost livrat în 2016 cu cota de 20%, iar acesta se returnează în anul 2017, acesta trebuie preluat în gestiune din nou cu TVA de 20%.
Dacă acesta se vinde în 2017 unui alt client, livrarea se va face cu cota de 19%.

De exemplu:

• în dec.2016 se livrează mărfuri unui client în valoare de 1000 lei+200 lei TVA.

     4111.1 =  %                   1200 lei
              707                  1000 lei
              4427 (sau 4428.37)    200 lei

• în ian.2017 clientul returnează marfa.
  Se întocmeşte o nouă factură cu minus:

     4111.1 =  %                  -1200 lei
              707                 -1000 lei
              4427 (sau 4428.37)   -200 lei

• La întocmirea facturii, ne poziţionăm pe lotul respectiv.
  Lotul apare cu TVA: tip:AS Cota:19%, deoarece ne aflăm în 2017.
  Marfa a fost vândută însă în 2016, cu cota de 20%.
  La tasta F10 apare printre altele şi operaţia Modificare TVA, dar numai dacă în Tipuri/Documente/Parametrii se introduce în prealabil şi parametrul „t“ în tipul de factură utilizat.

• Manual, după lansarea operaţiei, în lotul aferent se corectează în TVA: tip:ASV Cota: 20%.
  Codul tip TVA apare în fereastra de ajutor la tasta F1. Se selectează poziţia dorită.
  Dacă cota trebuie corectată pe 24%, se alege ASW.

• marfa se vinde altui client în 2017, hMARFA va propune cota de 19%.

Avansurile primite cu o cota iniţială pentru produse/mărfuri, care ulterior se livrează cu cota nouă trebuie regularizate.

Recomandăm, ca:

• regularizarea soldului să fie efectuată imediat după intrarea în vigoare a noii cote
• să se facă 2 facturi distincte, de exemplu una cu minus cu cota de 20%, cealaltă cu plus şi cota de 19%.

Nerecomandat: livrare cu 19% şi stornare avans primit cu 20% în aceeaşi factură.

Exemplu:

• în luna decembrie 2016 s-a încasat un avans de 1200 lei
• pentru avansul primit, s-a emis o factură în valoare de 1000 lei+200 lei TVA.
• în 2016 s-au livrat mărfuri numai în valoare de 300 lei+TVA, diferenţa de 700 lei+TVA s-a livrat în 2017.

Procedura de lucru recomandată (cu contările din hMARFA):

• factura de avans iniţială, rând factură recomandat (dacă se introduce suma la cantitate, cu PU=1 leu, se poate urmări ulterior „stocul“ din avansul respectiv, adică soldul):

Cod articol          Cantitate      PU livrare
Y-AVANS PRIM.20 ...  1000.000         1.00

   4111.1 =   %                    1200 lei
             419                   1000 lei
            4427                    200 lei

• factura pentru livrarea din 2016, pe factură se scade şi 300 lei din avansul primit, totalul de plată fiind 0 lei):

Cod articol          Cantitate      PU livrare
Y-AVANS PRIM.20 ...  -300.000         1.00

   4111.1 =  %                        0 lei
            707                     300 lei
            419                    -300 lei

• în ianuarie 2017 s-au întocmit facturi de regularizare pentru soldul avansului:
  • o factură cu minus pentru avansul cu cota de 20% (cu F10/Modificare TVA se modifică tip TVA la ASV)

Cod articol          Cantitate      PU livrare
Y-AVANS PRIM.20 ...  -700.000         1.00

  4111.1 =  %                     -840 lei
            419                   -700 lei
           4427                   -140 lei

• o factură cu plus pentru un lot de avans cu 19% (lotul Y-AVANS PRIM.19% este introdus în Nomenclator cu poziţia TVA cod AS, şi va fi introdus de utilizator şi într-o „recepţie“ generică):

Cod articol          Cantitate      PU livrare
Y-AVANS PRIM.19 ...  705.880         1.00

     4111.1 =  %                   840.00 lei
              419                  705.88 lei
              4427                 134.12 lei

Datorită scăderii cotei, există o diferenţă favorabilă TVA de 5.88 lei. Baza TVA s-a calculat astfel: soldul avansului cu TVA la sfârşitul anului a fost de 700 lei+20% TVA=840 lei. După ce cota a scăzut la 19%, baza TVA este 840*100/119=705.88 lei.

• s-a întocmit factura pentru 700 lei marfă livrată ulterior:

Cod articol          Cantitate      PU livrare
Y-AVANS PRIM.19 ...  -700.000         1.00

     4111.1 = %                        0.00 lei
             707                     700.00 lei
             419                    -700.00 lei
            4427                       0.00 lei

• a rămas în sold un avans de 5.88 lei:

Cod articol          Cantitate      PU livrare
Y-AVANS PRIM.19 ...    5.880         1.00

În cazul comerţului cu amănuntul se poate alege între mai multe variante de lucru:

1. cu păstrarea cotei de adaos, preţul de vânzare se reduce din cauza reducerii cotei TVA (varianta recomandată)
2. corecţii de preţ pentru a obţine un preţ rotunjit corespunzător
3. păstrarea preţului iniţial de vânzare cu TVA.

În contabilitate, trebuie introduse articole contabile pentru ajustarea valorii stocului. Posibilităţi de formare a preţului unitar şi propuneri de contare.

În cazul utilizării caselor de marcat, raportul Z trebuie astfel setat de către personalul de întreţinere, încât să conţină separat baza şi TVA pe diverse cote. Considerăm, că raportul Z conţine toate informaţiile pentru a calcula datele necesare pentru descărcarea gestiunii. Detalii în exemplul de mai jos.

Descărcarea gestiunii în comerţul cu amănuntul.

Modelul B al documentului NIRMF - recepţie în magazinul cu amănuntul se listează cu subtotaluri pe cote TVA. Avantaje:

• ieşirea cu BVINZ se poate realiza mai simplu, având sumele pe cote
• dacă contabilitatea se face distinct, la o firmă de contabilitate, acolo se pot introduce doar totalurile.

• pe facturi se pot introduce poziţii cu cote TVA diferite
• dacă factura conţine articole cu o singură cotă, ele se listează fără grupare
• dacă există mai multe cote TVA, articolele se listează pe cote, cu subtotaluri pe cote TVA.

În acest sens, art.319 (20) din Codul fiscal prevede, că factura trebuie să cuprindă printre altele:

• i)

  baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă …

• j)

  indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei

Modul de grupare pe cote TVA

Pentru facturarea reducerilor cu mai multe cote de TVA, în hMARFA se definesc în Nomenclator articole distincte pe cote, de exemplu X-REMIZA-19, cu cota TVA 19% şi X-REMIZA-9 cu cota 9%, se recepţioneaza în gestiunea de mărfuri şi se introduce pe factură pe un rând separat (de regulă ultimul rând), cu valoarea negativă a reducerii.

Cod             Denumire               Pozitia TVA         Cota TVA 
Y-REMIZA-9      Remiza pt. 9% TVA         AR (nu AR G.!)     9%    
Y-REMIZA-19     Remiza pt.19% TVA         AS                19%

Se poate automatiza calculul valorii reducerii, în cazul în care aceasta este procentuală şi se aplică pe subtotalul valorii de dinaintea reducerii.

În acest caz se introduce numai cantitatea (procentul reducerii, cu minus, de exemplu -0.05 pentru o reducere de 5%). În procesul de validare (sau calcul) se va calcula valoarea reducerii, pretul unitar fiind subtotalul valorii fără TVA).

Implementările sunt de regulă particulare, în general se rezolvă prin adaptarea formulei de validare a facturii.

Indiferent dacă se foloseşte introducerea manuala a reducerii sau se calculează automat, dacă sunt produse cu 2 cote de TVA pe aceeaşi factură, şi chiar dacă procentul de reducere este identic pentru ambele cote, trebuie inserate cele doua rânduri, cu:

X-REMIZA 9
si 
X-REMIZA 19

Fără alte modificări, valoarea reducerilor se va calcula corect.

Dacă pe factură toate produsele au aceeaşi cotă TVA (de exemplu AR G1, AR G2…) se foloseşte reducerea cu cota corespunzătoare (X-REMIZA 9).

Verificaţi calculul corect al reducerilor, pe exemple edificatoare!

Cod fiscal, art.291:
(7) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.
(8) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

pct. 25 (2) din Norme: În situaţia în care nu se poate determina achiziţia intracomunitară care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA în vigoare la data la care a intervenit evenimentul.

Redăm pe scurt şi exemplul de la pct.25 (3) din Norme:

O societate din Romania a efectuat o AIC de produse alimentare şi primeşte facturile:
- factură pt. avansul plătit, din 12 mai 2015: 
        - 1000 euro
        - curs de schimb la 12 mai 2015: 4,41 lei/euro
        - cota de TVA aplicată: 24%, 
        - TVA avans: 1000 euro x 4,41 lei/euro x 24% = 1058,40 lei 
- factură pt. diferenţa de mărfuri livrate, din 16 ianuarie 2016:
        - 5000 euro
        - curs de schimb la 16 ianuarie 2016: 4,45 lei/euro
        - cota TVA aplicată: 20%
        - TVA factură: 5000 euro x 4,45 lei/euro x 20% = 4450 lei  
- factură de reducere ulterioară de 10%, din 5 august 2016, societatea 
  are obligaţia să ajusteze baza de impozitare a AIC astfel:
        - 1.000 euro x 10% x 4,41 lei/euro x 24% = 105,84 lei 
        - 5.000 euro x 10% x 4,45 lei/euro x 20% = 445 lei

Scăderea cotei TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017 a determinat introducerea unor proceduri de lucru dedicate în hMARFA.

Exemple de operaţiuni afectate de modificarea cotei:

• emitere factură cu data înainte de 01.01.2017 cu cota 20%
• emitere factură cu data după 01.01.2018 cu cota 19%
• retur factură emisă înainte de 01.01.2017 cu cota 20%
• avans primit înainte de 01.01.2017, facturat încă cu 20%
• refacturare: factura primită cu 20% şi refacturată cu 19%
• recepţie factură emisă după 01.01.2018 cu cota 19%
• recepţie factură emisă înainte de 01.01.2017 cu cota 20%
  • cu data recepţie înainte de 01.01.2017
  • cu data recepţie după 01.01.2017
• recepţie factură emisă după 01.01.2017 şi cu cota 20%: se solicită corectarea facturii.

Vezi documentaţia detaliată

Art. 311, 312, 315/1 din Codul fiscal, precum şi pct.85, 86, 87/1 din Normele de aplicare reglementează regimurile speciale de TVA pentru:

• agențiile de turism
• bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi
• agricultori.

Pentru aceste regimuri speciale, cf. art. 282 (6) c) din Codul fiscal, nu se poate aplica sistemul TVA la încasare. Mai există şi alte regimuri speciale, care se aplică mai puţin de utilizatorii hMARFA.

Obligaţii pentru cei care optează pentru aceste regimuri speciale:

• ţinerea unor jurnale TVA distincte (cod 4 în hMARFA)
• la achiziţie, TVA nu se poate deduce
• neevidențierea TVA pe factură, se menționează regimul special aplicat.

Vezi exemplificarea modului de lucru ...

Documentele pentru evidenţă sunt prevăzute de Codul fiscal (art.311-315/1) şi Norme (pct.85-87/1).

Vor ţine jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de încasări, în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vânzare care include taxa. Acestea se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare. De asemenea, agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate în care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului.

Aceste persoane au obligaţia de a ţine:

• un jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse regimului special;
• un jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special;
• un registru comparativ care permite să se stabilească, la finele fiecărei perioade fiscale, alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în respectiva perioadă fiscală şi, după caz, taxa colectată;
• evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special.

Art. 315/1 din Codul fiscal introduce un regim special cu o cotă forfetară de 8% pentru:

• producţie agricolă
• servicii agricole

Agricultorul care aplică acest regim special:

• nu colectează TVA
• nu deduce TVA.

Agricultorul care aplică regimul special este scutit de următoarele obligaţii:

• ţinerea evidenţelor în scopuri de TVA prevăzute la art. 321;
• depunerea decontului de taxă prevăzut la art. 323;
• orice alte obligaţii care revin persoanelor impozabile înregistrate

El trebuie să menţioneze pe facturi că aplică acest regim.

Beneficiarii pot să deducă TVA-ul achitat ca cotă forfetară.

ANAF organizează Registrul agricultorilor care aplică regimul special.

Pe facturile de cumpărare de la agricultori poate să apară o cotă forfetară de TVA (acum de 8%). Ea se aplică de către persoanele înscrise în Registrul persoanelor care aplică regimul special pt. agricultori de la ANAF https://www.anaf.ro/RegistrulAgricultorilor/

În Registru se poate căuta după CIF sau CNP.

Factura emisă de agricultor trebuie sa aibă CIF/CNP înscris şi arată de exemplu astfel :

Ea se recepţionează cu OpTVA 4Ix şi cod articol cu cota redusă AR X de 8%, la tip document se înscrie G-Carnet agricol. Partenerul trebuie să fie persoană fizică cu CNP sau persoană juridică cu CIF fără RO.

Se întocmeşte TFAUS – Autofactura in numele furnizorului. OpTVA va fi 5Ix si cod articol cu TVA AR X 8% dintr-o gestiune fictivă.

Se generează e-factura în XML şi se încarcă în SPV.

Factura se descarcă în e-facturi primite şi se leagă de recepţia deja întocmită.

Codul fiscal are o serie de prevederi care necesită consultarea stării partenerilor în diferite registre publice de la ANAF.

În hMARFA se consultă de regulă online:

• Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA
• Registrul persoanelor care aplică TVA la încasare
• Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi.

Alte registre disponibile pe site-ul ANAF:

• Registrul RO e-Factura - detalii la e-Facturare
• Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA - nu mai este de actualitate
• Registrul agricultorilor care aplică regimul special - se consultă numai în cazul acestui regim special
• Registrul entităților/unităților de cult - se consultă în cazul sponsorizărilor.

Utilizarea serviciilor web de la ANAF

Recomandarea ANAF este, să se utilizeze sisteme de operare aflate la ultimele versiuni, deci şi noi garantăm funcţionarea procedurilor noi doar pe sisteme de operare suportate de dezvoltatorii lor: pe Windows 10 sau Windows 11 şi pe Linux CentOS 7.

Prevederi legale referitoare la firmele cu cod TVA anulat sau inactive ...

Interogarea constă din indicarea CIF si a datei (în jurnalele TVA din hMARFT), iar răspunsul este dacă la data interogării partenerul:

• figurează în registrul ANAF?
• este activ/inactiv?
• este plătitor de TVA?
• aplică TVA la încasare?
• este înscris în registrul RO e-Factura?

Interogarea constă serviciului WEB de la ANAF la adăugarea unui partener nou se face prin Adăugare, după care apăsarea tastei F3. Se introduce CIF-ul firmei.

Răspunsul de la ANAF este dacă la data interogării partenerul:

• figurează în registrul ANAF?
• este activ/inactiv?
• este plătitor de TVA?
• aplică TVA la încasare?
• este înscris în registrul RO e-Factura?

După Preluare date se preiau şi denumirea, localitatea, adresa cu datele regăsite la ANAF.

Dacă s-a înscris şi „RO“ în faţă, dar firma este neplătitoare de TVA sau invers, CIF va fi corectat. Dacă CIF firmă nu este identic cu cel de pe ANAF, fereastra apare în culoare portocalie.

Pe rândul ANAF:Stare apare data înregistrării firmei sau starea RADIAT, dacă este cazul.

La Vizualizare apare un fişier Excel cu răspunsurile obţinute de la ANAF în detaliu. Ultimul fişier este salvat în: TMP/QUANAF_OUT_ST.XLSX.

Există şi opţiunea de a studia datele firmei la MFP. În această variantă apare pagina MFP. Cu CTRL V se înscrie CIF-ul firmei în câmpul dedicat (este preluat în Clipboard). Codul Captcha se înscrie manual. Se pot studia şi datele din ultimele situaţii financiare ale firmei.

Cu F10 se pot consulta o serie de registre şi alte pagini utile:

La adăugarea documentelor de intrare sau de ieşire, starea partenerului se determină automat pe baza datelor de la ANAF. Pe baza acestei stări este completată rubrica RTVAI din capul documentului cu D/N în funcţie de faptul, dacă firma aplică TVA la încasare sau nu. Acest lucru determină şi lista de coduri OpTVA propuse de program.

Şi aici se poate apăsa F3 pentru consultarea stării partenerului pentru mai multe detalii. Se va lansa verificarea pentru acel partener pe care suntem poziţionaţi.

La fel, o fereastră de verificare se lansează cu F3 şi în capul documentelor, după ce codul partenerului a fost deja introdus.

Ce se întâmplă în caz de lipsă acces la ANAF?

Pot fi situaţii în care utilizatorul nu are acces la internet sau site-ul ANAF nu funcţionează.

Începând cu hMARFA V8.EB1 s-a introdus varianta de lucru de mai jos pentru cazurile de nefuncţionare ANAF:

• OpTVA se preia din recepţia anterioară întocmită pentru acelaşi partener
• dacă este un partener nou, operatorul verifică menţiunile de pe factura primită

Există şi o operaţie în Receptii, care corectează automat OpTVA introdus, pe baza informaţiilor după ce site-ul ANAF devine funcţional. Operaţia „Transf.sel. 2Iz,7Iz→2Ix,7Ix“ este lansabilă cu F10 din orice jurnal de Receptii, dar numai de către staţia cu drept de administrare:

• se execută când este internet, funcţionează verificare firme pe ANAF (se poate verifica cu F3)
• schimbă 2Iz sau 7Iz în 2Ix respectiv 7Ix, dacă furnizorul nu este cu TVA la încasare
• verifică dacă s-a înregistrat cu 2Ix şi furnizorul este cu TVA la încasare
• se execută pentru toate recepţiile din luna curentă
• elimină şi din Incasari/Plati - partea de TVA devenită exigibilă, nu este nevoie de anulare/revalidare plăţi
• după executarea operaţiei trebuie lansată o nouă contare în hMARFA şi extragere jurnale în hMARFT!

Parametri

Starea unei firme se poate calcula cu 2 metode:

1. Online - pe baza datelor obţinute de la serviciul Web ANAF.

• în hMARFA la Intrari şi Ieşiri s-a introdus parametrul VALID_ANAF=[DA/NU], prin care se poate bloca verificarea pe WS ANAF. Valoarea implicită este DA, deci pentru lucru online.
• în cazul în care programul constată că WS ANAF nu este accesibil (site-ul nu este funcţional, nu există internet etc.), după 3 încercări de interogare nereuşite va opri interogarea WS ANAF. În acest caz, după remedierea situației, este necesară repornirea programului.

2. Offline

• dacă nu există legătură la internet sau nu se doreşte interogarea serviciului Web, setaţi VALID_ANAF=NU în Parametri hMARFA. În acest caz, se va lucra cum s-a descris mai sus.

La validarea documentelor se încearcă interogarea serviciului Web ANAF. În cazul unor neconcordanţe, se emit atenţionări.

Exemple de situaţii:

• în Firme CIF este fără RO, dar documentul primit este cu TVA
• firma este inactivă.

În Parametri din hMARFA se poate seta dacă se doreşte consultarea WS ANAF la validarea documentelor, separat la Intrări sau Ieşiri. Recomandăm DA cel puţin la Intrări, dacă există legătură la internet.

Exemplu:

Dacă se doreste consultare în cazul staţiilor 01,02 si 05
VALID_ANAF:=IF(h_StatId()$"01,02,05", "DA", "NU")

Valoarea implicită a parametrului VALID_ANAF este „DA“.

La extragerea jurnalelor TVA în hMARFT, starea partenerilor se determină pe baza datelor de la ANAF. Dacă există diferenţe, se emit mesaje de eroare sau atenţionări, de exemplu:

• Firma radiata/inactiva, verificati
• Raspuns ANAF incorect

Aceste mesaje apar în Lista de erori. Detaliile se pot studia pe fereastra Date ANAF.

Se verifică numai firmele care se consideră persoane juridice din România, adică:

• tip =1, sau
• tip =2 şi sunt persoane juridice.

Operaţii pentru o anumită firmă

Cu F0, pentru partenerul pe care suntem poziţionaţi în jurnal se pot lansa operațiile:

• Consultare stare firma (F3)
• Schimba CIF: cu RO/fara RO
• Modificare CIF cf.Firme
• Schimbă tip doc. furnizor (numai în jurnalul de cumpărări, pentru D394)

Operațiile sunt context-senzitive, adică apar în funcţie de tipul partenerului.

Aceste verificări şi operaţii sunt funcţionale şi pentru facturile adiţionale extrase în Alte operaţii.

Liste

Lista ANAF poate fi lansată pe imprimantă sau în Excel.

Exemplu

De la un partener cu CIF:RO10489959 în Firme, în octombrie 2023 avem 2 achiziţii în jurnalul pentru cumpărări:

Data rec.  Nr.rec Parten. T    Doc.Total
---------------------------------------------
2023.10.10 230012 0019    z       218.00  - recepţie factură cu TVA, TVA la încasare
2023.10.25 230013 0019    n       327.00  - recepţie factură fără TVA

• pe fereastra Date ANAF, firma apare astfel:

TVAI: D pt. prima recepţie
TVAI: N pt. a doua recepţie 
Mesaj eroare        : *** Modificare de stare

În aceste cazuri, este indicat să mai verificăm firma individual în:

• Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA
• Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare

De aici putem depista, că firma nu mai e plătitoare de TVA din 17.10.2023, deci facturile s-au emis corect.

• În jurnalul de cumpărări după extragere se semnalează eroare, pe fereastra Lista de erori apare:

Jurn. Nr.rec T.doc OpTVA           Eroare
----------------------------------------------------------
MRIM  230013 NIRI  2In        ***Firma neplatitoare de TVA

De ce apare eroarea? În Firme avem un singur CIF, cu RO. Dacă am fi modificat deja în CIF fără RO, eroarea s-ar fi semnalat la validarea NIRI 230012, unde am introdus TVA.

Soluţia este, că modificăm TVA-ul partenerului în jurnalul de cumpărări, numai pentru recepţia cu eroare. Ne poziţionăm pe NIRI 230013 (care este din perioada stării actuale) şi lansăm cu F10 operaţia:

• Schimbă CIF: cu RO/fără RO

Pe fereastra Verificare ANAF vom avea acum:

Data doc.  Parten. TP     PartCIF     TVAI
------------------------------------------
2023.10.10 0019    1  RO10489959      D
2023.10.25 0019    2  10489959

Ca urmare, primul document o să apară în cap. C din D394, iar al doilea în cap. D.

Verificare în arhive jurnale TVA

În arhivele jurnale TVA, respectiv Alte operaţii pot fi lansate cu F10:

• Consultare stare firmă (F3)
• Schimbă CIF: cu RO/fără RO
• Modificare CIF cf.Firme
• Schimbă tip doc.furnizor

Nr. de operaţii posibile depinde de rândul pe care suntem poziţionaţi. Este util pentru declaraţii rectificative.

Nu toate informaţiile există pe pagina MFP sau poate nu sunt la zi.
De aceea în cazuri ambigue cereţi informaţii/copii de acte de la partener.
De exemplu, data de la care a devenit din plătitor TVA neplătitor nu figurează pe pagina MFP.

• dacă trebuie făcute modificări în luna curentă (iunie, decembrie), se corectează documentul şi se refac jurnalele TVA.
• dacă trebuie făcute modificări în luni anterioare pentru vânzări:
  • document înregistrat cu CIF cu RO, dar clientul a devenit neplătitor TVA:
    în Firme se modifică CIF şi
    în arhive jurnale TVA se modifică CIF cu F10,
    începând de la documentele de la care a devenit neplătitor TVA.
  • document înregistrat cu CIF fără RO, dar clientul a devenit plătitor TVA:
    în Firme se modifică CIF şi în arhive jurnale TVA se modifică CIF cu F10,
    începând de la documentele de la care a devenit plătitor TVA.
  • clientul era inactiv sau desfiinţat la data facturii:
    în jurnal TVA curent corecţie, regularizare.
• dacă trebuie făcute modificări în luni anterioare pentru achiziţii:
  • furnizorul a devenit neplătitor TVA şi are încă CIF cu RO:
    în Firme se modifică CIF şi
    în arhive jurnale TVA se modifică CIF cu F10,
    începând de la documentele de la care a devenit plătitor.
  • tipul documentului furnizor nu a fost înregistrat corect:
    în arhive jurnale TVA se modifică tip document furnizor cu F10.
  • furnizorul a devenit plătitor TVA:
    în Firme se modifică CIF şi
    în arhive jurnale TVA se modifică CIF
    începând de la documentele de la care a devenit plătitor.
  • furnizorul era neplătitor TVA şi a facturat cu TVA:
    în jurnal TVA curent corecţie, regularizare.
  • furnizorul era inactiv sau desfiinţat la data facturii:
    în jurnal TVA curent corecţie, regularizare.

Dacă se reunesc mai multe baze de date verificarea trebuie făcută în fiecare bază de date separat, înainte de reunire.