Cuprins

29.05.2015

LISTARE

hMARFA V8.2A - Modificarea cotei TVA la 9% de la 01.06.2015

Reglementări

Acesta este un upgrade pentru aplicarea modificării cotei TVA de 9% de la 01.06.2015. Upgradeul se poate aplica pe hMARFA 8.0. Modificarea implică mult mai multe articole faţă de reducerea cotei de la 01.09.2013, deci sunt necesare şi instrumente informatice.

1. Extinderea cotei TVA de 9%

1.1. Livrările pentru care se aplică cota de 9%:

Cf. art. 140 (2) g) din OUG 6/2015, de la 01.06.2015 cota de 9% se aplică şi pentru:

Obs. La această literă au figurat până acum: pâinea, produse de panificaţie, făina, anumite categorii de grâu. Aceste categorii se includ în conceptele de mai sus, deci ele rămân în continuare cu cota de 9%.

La art. 140 (2) h) se introduc şi:

Codurile din Nomenclatura combinată sunt stabilite mai detaliat la pct.23 (6^1) din Normele Codului fiscal actualizate.

Vezi Codurile NC pentru care se aplică cota de 9% cf. HG 367/2015.

HG 367/2015 aduce şi o serie de precizări importante privind cota aplicabilă:

pct.23. (6^2) Cota redusă de TVA de 9% se aplică pentru bunurile prevăzute la alin. (6^1) pe tot lanţul economic de la producţie până la vânzarea către consumatorul final de către toţi furnizorii, indiferent de calitatea acestora, respectiv producători sau comercianţi, cu excepţiile prevăzute la alin. (6^3).

Exemplul 1: un producător agricol vinde fructe către un comerciant, va aplica cota de TVA de 9%; la rândul său, comerciantul vinde fructele cu cota de 9% indiferent ce destinaţie ulterioară vor avea fructele livrate: alimente, materie primă pentru dulceaţă, compoturi sau producţia de alcool.

Exemplul 2: un producător de miere livrează mierea atât către magazine de vânzare cu amănuntul, cât şi către fabrici de produse cosmetice sau către producători de hidromel. În toate situaţiile va aplica cota redusă de 9% la livrarea mierii.

(6^3) Prin excepţie de la prevederile alin. (6^2), pentru livrarea bunurilor prevăzute la alin. (6^1) lit. n), o) şi u) care se încadrează la codurile NC 1207 (alte seminţe şi fructe oleaginoase), 1209 (seminţe, fructe şi spori destinate însămânţării), 1211 (plante şi fructe folosite în principal în parfumerie, medicină), 1212 (roşcove, alge, sfeclă de zahăr etc.), 1518 (grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală şi fracţiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepţia celor de la poziţia 1516; amestecuri), 1520 (glicerină brută), 1521 (ceară), 1522 (degras), 2303 (reziduuri rezultate din facbricarea amidonului) şi 2307 (drojdii de vin, tartru brut) şi a celor de la alin. (6^1) lit. v)-y) (gume, răşini, sare, produse chimice, alte ingrediente), datorită naturii lor, cota redusă de TVA de 9% se aplică de orice furnizor numai dacă acesta poate face dovada că sunt utilizate pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal. Această condiţie se consideră îndeplinită dacă bunurile:

a) fie sunt comercializate în propriile magazine de comerţ cu amănuntul sau cash and carry sau sunt utilizate în propriile unităţi de producţie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unităţi de servicii de alimentaţie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;

b) fie sunt livrate către persoane impozabile care desfăşoara activităţi de comerţ cu amănuntul, comerţ cash and carry, restaurant sau alte activităţi de servicii de alimentaţie ori activităţi de producţie de alimente destinate consumului uman sau animal.

Obs. - la aliniatul de mai sus am introdus pe scurt conținutul codului în paranteze.

Cf. alin. (6^4), la importul de bunuri, importatorul va depune o declaraţie la organul vamal (anexa 4), din care trebuie să rezulte că va utiliza sau va livra articolele respective către comerțul cu amănuntul, magazine cash and carry, pentru fabricarea alimentelor sau către restaurante.

Cf. alin. (6^5), la achizițiile intracomunitare de bunuri, cota de 9% se aplică numai dacă persoana impozabilă face dovada că articolele se vor utiliza în scopurile menţionate în aliniatul de mai sus.

Cf. alin. (6^7), pentru definirea suplimentelor alimentare se au în vedere prevederile Ordinelor 1.228/2005/244/63/2006, 244/401/2005, 1.069/2007.

Cf. alin. (6^8), în cazul vânzării unor pachete, se aplică distinct cota aferentă fiecărei componente.

Cf. alin. (6^9), în cazul cateringului, paharele şi caserolele se facurează cu 9%, făcând parte din serviciu.

1.2. Operaţii afectate de modificarea cotei

Cf. Art.140 (3) din Codul fiscal, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 134/2 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei.

Situațiile prevăzute la art.134/2 (2) sunt:

În alin. (3/1) se precizează, că în cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia situaţiilor în care este emisă o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.

În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 134/2 alin.(2), precum şi în situaţia prevăzută la alin.(3/1).

2. Soluţii tehnice

2.1. Noutăţi în hMARFA V8.2A

T.V.A. - Coduri noi pentru taxa redusă

În Cataloage/T.V.A. cu ocazia upgradeului s-au recodificat pozițiile AR… (pt. cota de 9%) astfel:

:!: Deşi pâinea, făina, grâul devin de acum o submulţime din litera g) a articolului care se referă la alimentele cu cota redusă, este important ca ele să fie evidenţiate distinct (AR G1) faţă de toate celelalte alimente (AR G2), deoarece hMARFA va ţine cont la retururi, validări etc. de faptul, că pentru mărfurile/produsele din grupa AR G1, cota de 9% se aplică de la 01/09/2013, iar pentru celelalte alimente, din grupa AR G2, de la 01/06/2015, deci este important, ca cele 2 grupe să nu fie confundate!

Observaţie - dacă aceeaşi poziţie de nomenclator este utilizată atât în magazin, cât şi la restaurant, se poate utiliza numai codul AR G2.

Nomenclator articole - Ferestre noi

Totaluri pe cote TVA pe documente

Facturi - odată cu upgradeul opţional hMARFA V7.20 - Modificarea cotei TVA la 9%, s-a introdus posibilitatea ca pe facturile listate să apară subtotaluri pe cote TVA:

În acest sens, art.155 (19) din Codul fiscal prevede, că factura trebuie să cuprindă printre altele:

Prin procedura de upgrade se introduc aceste modificări în modelele de facturi depistate în bazele de date.

Modul de grupare pe cote TVA

Recepţie în magazinele cu amănuntul - modelul B al documentului NIRMF - recepţie în magazinul cu amănuntul se listează acum cu subtotaluri pe cote TVA. Avantaje:

Vezi şi descrierea: Recepţie mărfuri în comerţul cu amănuntul - NIRMF model B

Cota TVA în diferite situaţii

a) la recepţie se utilizează 2 cote TVA:

b) la facturare este o singură cotă cu care se calculează preţul de vânzare. Cota se stabileşte astfel:

Recalculare selectivă preţuri

În hMARFA/Loturi de stoc operația de Modificare selectivă/Recalculare preţuri funcționează acum astfel:

În Loturile de stoc selectate (în afara Loturilor de tip MA-mărfuri cu amănuntul)

1 pe bază preţuri   - preia preţul de livrare şi vânzare în lei din Nomenclator.
                      Dacă nu este completat preţul în Nomenclator,
                      recalculează preţul de vânzare pe baza cotei TVA.
2 pe bază cote TVA  - recalculează preţul de vânzare pe baza cotei TVA
                      neţinând cont de preţul din Nomenclator.

Ştergere simultană rânduri

Această noutate nu are legătură cu cota TVA, ea s-a elaborat pentru simplificarea operării. În cazul oricărui document cu mai multe rânduri (NIRI, BPP, TFAC etc.), în formă nevalidată, cu F10 apare meniul de operaţii. Ultimul rând, Stergere toate (nu are o combinaţie de taste funcţionale) este o operaţie nouă, care va şterge deodată toate rândurile unui document.

Funcţii de verificare a plafonului de încasări şi plăţi

Legea 70/2015 a introdus o serie de noi reguli privind operațiunile în numerar.
În prezenţa opţiunii Facilităţi financiare, devine posibilă acum verificarea încadrării în aceste plafoane.
În tabelul de mai jos sunt sintetizate regulile actuale, în ultima coloană apar şi constantele nou introduse în hMARFA, cu ajutorul cărora se poate verifica opţional modul de încadrare în acestea.

:!: La livrare, aceste funcţii sunt incluse în program, sunt definite şi constante pentru limitele respective, însă verificările nu sunt funcţionale. Ele pot fi introduse de către distribuitor, în funcţie de verificările solicitate de către utilizator.

Constante noi în hMARFA:

  PLAFN-FAC-PF Plafon numerar incasare/plata o factura PF(1  C          10000.00
  PLAFN-FAC-PJ Plafon numerar incasare/plata o factura PJ(2  C           5000.00
  PLAFN-ZI-1PF Plafon numerar incasare/plata pe zi o PF      C          10000.00
  PLAFN-ZI-1PJ Plafon numerar incasare/plata pe zi o PJ      C           5000.00
  PLAFN-ZI-TPJ Plafon numerar plata pe zi catre PJ           C          10000.00  

1) PF = persoană fizică, 2) PJ = persoană juridică

Menţionăm, că în constante noțiunea persoane juridice acoperă de fapt persoanele definite în art.1 din Legea 70/2015: persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică, adică toate persoanele în afara persoanelor fizice.

În hMARFA, putem distinge partenerii codificaţi cu „F“ (de regulă „firme“) şi cu „P“ (persoane).

De exemplu, pentru facturile cu valoare mai mare de 5000 lei se poate implementa opţional cu ocazia încasării/plăţii acestora, dacă factura respectivă a mai fost încasată/plătită parţial în numerar înainte de înscrierea operaţiunii în jurnalul Casă (MICL). Dacă a mai fost o tranzacţie în numerar, programul poate să dea un avertisment în acest sens. Totuși, documentul se poate valida, deoarece este posibil să fie o excepţie (de ex. plată factura unui magazin Cash&Carry etc. unde plafonul este 10000 lei). Menţionăm, că în varianta livrată nu se fac verificări distincte pentru achizițiile de la magazine tip Cash&Carry, acestea oricum nu vor accepta numerar peste plafon.

Vezi modul de implementare...

Corecţie

Cu ocazia upgradeului la V8.0 au apărut câteva erori în Firme la numerele de telefon din localitățile mai mici, care nu au avut prefixul completat în Localităţi, ele au apărut de ex. ca: 0 111111 în loc de 0267 111111.

:!: Verificaţi dacă după upgrade prefixul este corect în aceste situaţii!

2.2. Noutăţi în hMARFT V4.10

a) Modificare nomenclator articole

În utilitarul hMARFT/Fişe apare noul meniu Modif. nom. articole, care este principalul instrument pentru pregătirea modificărilor cauzate de scăderea cotei TVA înainte de data de 1 iunie. Astfel, nomenclatorul poate fi editat dinainte de utilizator şi nu va afecta munca de rutină în hMARFA. Recomandăm facilitatea pentru firmele cu activitate de comerț en-gros, comerț cu amănuntul şi de producţie dacă există articole alimentare.

Operaţii

Modificarea cotei TVA sau grupei se poate executa una câte una parcurgând fişierul sau selectând diverse categorii de articole filtrând grupa, conţinutul denumirii. Cu F10 pot fi lansate operațiile:

:!: După Modificare grupă se vor mai executa:

1.hMARFA-schimbă grupele în Loturi de stoc 
  Loturi de stoc/Modificări sel./Modificare grupe+conturi de stoc

2.hMARFU-schimbă grupele în Loturi de ieşire
  Corectări: grupe în ieşiri

Mai jos, apar aceleași operaţii cu caracter selectiv, adică dacă se pot selecta după denumire mai multe articole deodată, operaţia se efectuează pentru toate.

Se poate observa, că la articolele „rezolvate“, adică cele pentru care deja s-a introdus noua cotă, apar mai puţine operaţii, numai cele permise pentru acelea.

:!: Sfaturi de utilizare a fişierului TARIC3.xls:

Alte operaţii:

Alte operaţii opţionale:

Meniul conţine şi o serie de ferestre utile pentru operator, de ex. Denumire in ordine alfabetică.

Ordinea recomandată a operaţiilor va fi reluată la pct.2.3.

Desigur, dacă în Nomenclator există numai câteva articole a căror cotă trebuie modificată, se poate alege şi varianta modificării manuale a cotelor pe data de 1 iunie direct în hMARFA, după care în Loturi de intrare se lansează Recalculare selectivă preţuri.

Modificare preţ

După modificarea cotelor, preţurile de livrare/vânzare pot fi ajustate de către utilizator. La articolele la care preţul a fost deja ajustat, apare „D“ în col. PuMod? din fereastra aferentă. Are sens înainte de rescrierea Nomenclatorului în hMARFA.

b) Componenta Modificare preţ unitar cu amănuntul

Meniul Modif. PU/MA cant-val apare numai în prezenţa acestei componente. Ea se poate utiliza de către magazinele cu amănuntul care ţin evidenţă cantitativ-valorică în hMARFA, atât pentru stabilirea prețului de vânzare după modificarea cotei TVA, dar şi ulterior, pentru diverse alte modificări de preţuri de mai mare volum.

Componenta nu se poate aplica în această formă pentru gestiuni global-valorice, însă şi pentru acestea recomandăm meniul Modificare nomenclator articole, pentru ajustarea cotei TVA la recepţii.

Modificarea de preţ comportă şi crearea unor noi documente (TRMAG şi NIRMT) pentru articolele la care cota TVA se modifică de la 24% la 9%, dacă evidenţa este la preţ de vânzare cu amănuntul. Acestea vor fi generate automat de program şi vor fi contabilizate.

Operaţii obligatorii:

Detalii în Documentele TRMAG şi NIRMT

Alte operaţii opţionale:

Datele pot fi studiate/editate/verificate pe mai multe ferestre.

Ordinea recomandată a operaţiilor va fi reluată la pct.2.3.

2.3. Ordinea recomandată a lucrărilor

Modificarea cotei necesită şi o serie de munci de organizare.

a) în luna mai

a1) înainte de upgrade recomandăm efectuarea lucrărilor:

a2) după rularea upgrade-ului

b) la 1 iunie

b1) pentru activitatea de comerț en-gros şi de producţie:

b2) dacă există comerț cu amănuntul cu evidenţă cantitativ-valorică în hMARFA:

Detaliile privind operațiile din componenta Modif.PU cu amanunt au fost descrise la pct.2.2. b).

2.4. Operaţii cu cote mixte în hMARFA

a) Retur marfă după modificarea cotei

Dacă un bun din grupele AR G2 sau AR H a fost livrat în perioadele precedente cu cota de 24%, iar acesta se returnează în luna iunie sau ulterior, acesta trebuie preluat în gestiune din nou cu TVA de 24%.
Dacă acesta se vinde unui alt client, livrarea se va face cu cota de 9%.

De exemplu:

     4111.1 =  %                   1240 lei
              707                  1000 lei
              4427 (sau 4428.37)    240 lei
     4111.1 =  %                  -1240 lei
              707                 -1000 lei
              4427 (sau 4428.37)   -240 lei

b) Regularizare avans

Avansurile primite cu cota de 24% pentru produse/mărfuri care ulterior se livrează cu cota de 9% trebuie regularizate.

De exemplu:

Procedura de lucru recomandată (cu contările din hMARFA):

   4111.1 =   %                    1240 lei
             419                   1000 lei
            4427 (sau 4428.37)      240 lei
   4111.1 =  %                        0 lei
            70..                    300 lei
            419                    -300 lei
   4111.1 =  %                        0 lei
            419                    -700 lei
            419                     796,33 lei
           4427 (sau 4428.37)      -168 lei
           4427 (sau 4428.37)        71,67 lei

În Contare apare numai totalul/conturi.

     4111.1 = %
             707                     700 lei
             419                    -700 lei

Din cauza modificării avantajoase a cotei TVA, va mai rămâne un avans încasat de 796,33-700 = 168-71,67 = 96,33 lei pentru livrări ulterioare.
Desigur, dacă avansul s-a primit pentru mai multe produse/mărfuri, din care numai o parte vor fi cu cota de 9%, regularizarea avansului se face numai cu ocazia unor livrări de bunuri cu 9%, pentru contravaloarea acestora!

c) Facturarea reducerilor

Pentru facturarea reducerilor cu mai multe cote de TVA, în hMARFA se definesc în Nomenclator articole distincte pe cote, de exemplu X-REMIZA-24, cu cota TVA 24% şi X-REMIZA-9 cu cota 9%, se recepţioneaza în gestiunea de mărfuri şi se introduce pe factură pe un rând separat (de regulă ultimul rând), cu valoarea negativă a reducerii.

Cod             Denumire               Pozitia TVA         Cota TVA 
Y-REMIZA-9      Remiza pt. 9% TVA         AR (nu AR G.!)     9%    
Y-REMIZA-24     Remiza pt.24% TVA         AS                24%

Se poate automatiza calculul valorii reducerii, în cazul în care aceasta este procentuală şi se aplică pe subtotalul valorii de dinaintea reducerii.

În acest caz se introduce numai cantitatea (procentul reducerii, cu minus, de exemplu -0.05 pentru o reducere de 5%). În procesul de validare (sau calcul) se va calcula valoarea reducerii, pretul unitar fiind subtotalul valorii fără TVA).

Implementările sunt de regulă particulare, în general s-au rezolvat prin adaptarea formulei de validare a facturii.

Indiferent dacă se foloseşte introducerea manuala a reducerii sau se calculează automat, dacă sunt produse cu 2 cote de TVA pe aceeaşi factură, şi chiar dacă procentul de reducere este identic pentru ambele cote, trebuie inserate cele doua rânduri, cu:

X-REMIZA 9
si 
X-REMIZA 24

Fără alte modificări, valoarea reducerilor se va calcula corect.

Dacă pe factură toate produsele au aceeaşi cotă TVA (de exemplu AR G1, AR G2…) se foloseşte reducerea cu cota corespunzătoare (X-REMIZA 9).

Verificaţi calculul corect al reducerilor, pe exemple edificatoare!

d) Descărcarea gestiunii în comerțul cu amănuntul

Considerăm, că modificarea cotei TVA la 9% nu afectează evidenţa necesară pentru comerţul cu amănuntul. Dacă evidenţa se ţine în hMARFA, se pot obţine suficiente informaţii pentru descărcarea gestiunii şi fără a deschide conturi analitice distincte pe cote TVA pt. 607,707,371,371,4428.2 etc.

Coeficientul k, adaosul şi TVA neexigibil aferente mărfurilor ieşite se pot calcula pe baza raportului Z al casei de marcat, care conţine baza şi TVA pe cote aferente vânzărilor. Detalii...

e) Importuri, achiziţii intracomunitare

Cod fiscal, art.140:
(5) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.
(6) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

pct. 16^1 (3) din Norme mai completează: În situaţia în care nu se poate determina achiziţia intracomunitară care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA în vigoare la data la care a intervenit evenimentul.

Redăm pe scurt şi exemplul din Norme:

O societate din Romania a efectuat o AIC de produse alimentare şi primeşte facturile:
- factură pt. avansul plătit, din 12 mai 2015: 
        - 1000 euro
        - curs de schimb la 12 mai 2015: 4,41 lei/euro
        - cota de TVA aplicată: 24%, 
        - TVA avans: 1000 euro x 4,41 lei/euro x 24% = 1058,40 lei 
- factură pt. diferenţa de mărfuri livrate, din 16 iunie 2015:
        - 5000 euro
        - curs de schimb la 16 iunie 2015: 4,45 lei/euro
        - cota TVA aplicată: 9%
        - TVA factură: 5000 euro x 4,45 lei/euro x 9% = 2002,50 lei  
- factură de reducere ulterioară de 10%, din 5 august 2015, societatea 
  are obligaţia să ajusteze baza de impozitare a AIC astfel:
        - 1.000 euro x 10% x 4,41 lei/euro x 24% = 105,84 lei 
        - 5.000 euro x 10% x 4,45 lei/euro x  9% = 200,25 lei

3. Bacşişul

Fiind o problemă actuală, prezentăm pe scurt unele aspecte legate şi de acest subiect.

OUG 8/2015 (MO 248/2015) defineşte bacșișul, ca orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.

Operatorii economici au următoarele obligaţii:

Model registru în pdf

Impozite, contribuţii

Impozitare:

În Normele Codului fiscal, bacșișul este enumerat la pct.152, deci la alte venituri definite la art.78. În statul de salarii nu trebuie introdus, nefiind venit de natură salarială! În hSALAR probabil va trebui introdus la Alte venituri (nu are încă cod) şi se va include în D205.

Cf. Norme Cod fiscal: pct.23 (2^1) Bacşişul … care rămâne la dispoziţia operatorului economic, respectiv nu se distribuie salariaţilor, este supus cotei standard de TVA de 24%, în cazul operatorilor economici înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Taxa se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite.

Sugestii privind modul de contare

OUG 8/15 prevede: Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor.

a) exemplu de contare dacă bacșișul se împarte angajaţilor:

- intrare bacșiș (pe baza bonurilor de casă emise în cursul lunii):
          4111.1 = 7588.x        1000 lei
          5311   = 4111.1        1000 lei

- distribuirea către salariaţi (pe baza regulamentului intern):
          6588.x =  462.4        1000 lei
             
- reţinere impozit:
           462.4 =  446.26       160 lei
            
- plata sumei nete (cu dispoziţie de plată din casierie):
           462.4 =  5311         840 lei

Recomandăm evidenţa nominală a sumelor distribuite salariaţilor pentru eventuale declaraţii ulterioare (ex. D205).

b) exemplu de contare dacă bacșișul rămâne la dispoziţia firmei:

- intrare bacșiș (pe baza bonurilor de casă emise CU TVA în cursul lunii). 
  Presupunem, că bacșișul s-a primit pentru poziţii de nomenclator cu cota de 9%:

           5311  = 4111.1         1000,00 lei
          4111.1 = 7588.x          917,43 lei
          4111.1 = 4427             82,57 lei   

Recomandăm deschiderea de conturi analitice la conturile de venituri/cheltuieli, creditori diverşi, respectiv pentru impozitul reţinut (de ex. 446.26-impozit pe bacşiş).

În OUG 8/2015 este prevăzut la art. 2^2 (4) că numai în cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, deci nu se aplică TVA!

:!: Prevederile de mai sus au fost abrogate cu LG 186/2015 (MO 495/06.07.2015), deci de la 9 iulie nu mai trebuie ţinut registrul de bani personali şi bacșișul nu se mai evidențiază pe bon fiscal sau în contabilitate!