Codul fiscal conţine o serie de limitări privind deducerea TVA în cazul achiziției imobilizărilor.

Cf. art. 298 (1) din 001.), se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice.

Restricţia nu se aplică vehiculelor cu o masă totală maximă autorizată care depăşeşte 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul șoferului, precum şi vehiculelor utilizate:

• pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;

  • de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
  • pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
  • pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către şcolile de şoferi;
  • pentru închiriere sau a căror folosinţă este transmisă în cadrul unui contract de leasing financiar ori operaţional;
  • ca mărfuri în scop comercial.

Ajustarea taxei pentru bunurile de capital este prevăzută la art. 305 din Codul fiscal (001.).

Bunurile de capital reprezintă:

• toate activele corporale fixe, definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, precum şi

  • operațiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile (exclusiv reparațiile ori lucrările de întreținere), chiar dacă sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing etc., cu condiția ca valoarea fiecărei transformări sau modernizări să fie de cel puțin 20% din valoarea bunului imobil după transformare/modernizare.

Bunurile imobile sunt considerate bunuri de capital, indiferent dacă în contabilitatea persoanelor impozabile sunt înregistrate ca stocuri sau ca imobilizări corporale.

Bunurile care fac obiectul unui contract de închiriere, de leasing, de concesionare sau oricărui altui tip de contract prin care bunurile se pun la dispoziția unei persoane:

• sunt considerate bunuri de capital aparținând persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le pune la dispoziția altei persoane.

  • operațiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părților de bunuri imobile care sunt considerate bunuri de capital, efectuate de beneficiarul unui astfel de contract, aparțin beneficiarului până la sfârșitul contractului.

Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital se ajustează:

• a)

  pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziționate sau fabricate, altele decât cele prevăzute la lit. b);

• b)

  pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcția sau achiziția unui bun imobil, precum și pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puțin 20% din valoarea totală a bunului imobil/părții de bun imobil după transformare sau modernizare.

Ajustarea taxei deductibile se efectuează în situațiile în care

• a)

  bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:

  1. integral sau parțial, pentru alte scopuri decât activitățile economice, cu excepția bunurilor a căror achiziție face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit art. 298 ;
  2. pentru realizarea de operațiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
  3. pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsură diferită față de deducerea inițială
• b)

  apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;

• c)

  un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parțial limitat face obiectul oricărei operațiuni pentru care taxa este deductibilă.

• d)

  bunul de capital își încetează existența, cu următoarele excepții:

  1. a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa este deductibilă;
  2. este pierdut, distrus sau furat, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător. În cazul bunurilor furate se demonstrează pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
  3. în situațiile prevăzute la art. 270 alin. (8) (acordate gratuit în scop de reclamă, până la 100 lei exclusiv TVA ca sponsorizare, protocol etc.)
  4. în cazul casării
• e)

  cazurile prevăzute la art. 287 (desfiinţare contract dacă s-au acordat avansuri, în caz de refuzuri etc.)

Calculul ajustării

La art.305 alin. (5) este prevăzut modul de calcul al ajustării în situaţiile prezentate mai sus:

• a)

  dacă bunul de capital este utilizat pentru alte scopuri sau cu deductibilitate parţială - ajustarea se efectuează pentru 1/5 sau, după caz, 1/20 din taxa dedusă inițial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinației de utilizare. Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează obligația de ajustare sau, după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an. Prin excepție, în cazul trecerii persoanei impozabile de la regimul normal de taxare la regimul de scutire pentru întreprinderile mici prevăzut la art. 310, precum și în cazul livrării bunului de capital în regim de scutire conform art. 292, ajustarea deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare modificarea destinației de utilizare;

• b)

  când apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse - ajustarea se efectuează de persoanele impozabile care au aplicat pro rata de deducere. Ajustarea reprezintă 1/5 sau, după caz, 1/20 din taxa dedusă inițial și se efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare

• c)

  când taxa a fost nedeductibilă sau deductibilă parţial la intrare - ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru 1/5 sau, după caz, 1/20 din taxa nededusă inițial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinației de utilizare. Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustare sau, după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an. Prin excepție, în cazul trecerii persoanei impozabile de la regimul de scutire pentru întreprinderile mici prevăzut la art. 310 la regimul normal de taxare, precum și în cazul livrării bunului de capital în regim de taxare, ajustarea deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare modificarea destinației de utilizare

• d)

  când bunul de capital îşi încetează existenţa - ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea și se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare obligația ajustării;

• e)

  pentru cazurile prevăzute la art. 287 - ajustarea se efectuează atunci când apar situațiile enumerate la art. 287.

Prevederile alin. (5) se aplică și în cazul bunurilor de capital care la data de 1 ianuarie 2017 se află în perioada de ajustare prevăzută la alin. (2), pentru situațiile de la alin. (4) lit. a) și c) care intervin începând cu data de 1 ianuarie 2017. Prin norme se stabilesc regulile de aplicare.

În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale, se consideră că bunurile de capital nu sunt alocate unei activități economice pe perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei.

Perioada de ajustare începe de la 1 ianuarie a anului în care:

• bunurile de capital au fost achiziţionate, fabricate, recepţionate după construcţie
• au fost folosite prima dată după transformare sau modernizare.

Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea și se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare obligația ajustării.

Dacă pe parcursul perioadei de ajustare intervin evenimente care generează ajustarea în favoarea persoanei impozabile sau în favoarea statului, ajustările se efectuează pentru același bun de capital succesiv în cadrul perioadei de ajustare ori de câte ori apar respectivele evenimente.

Ajustarea de taxă se efectuează în funcție de cota de taxă în vigoare la data achiziției activului corporal fix.

Ajustarea nu se aplică în cazul în care suma care ar rezulta ca urmare a ajustărilor este neglijabilă, care conform prevederilor din normele metodologice, adică dacă suma care ar rezulta ca urmare a fiecărei ajustări aferente unui bun de capital este mai mică de 1.000 lei.

În cazul TVA la încasare, ajustările se efectuează proporţional cu suma devenită exigibilă în urma plăţii. Exemple la pct. 79 (19) din Norme 002.). Vezi exemplul ...

Registrul bunurilor de capital

Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situație a bunurilor de capital care fac obiectul ajustării taxei deductibile, care să permită controlul taxei deductibile și al ajustărilor efectuate. Această situație trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care taxa aferentă achiziției bunului de capital devine exigibilă și se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente și jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeași perioadă.

002.) 79. (2) În vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate să țină un registru al bunurilor de capital, în care să evidențieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la art. 305 alin. (1) din Codul fiscal, următoarele informații:

• a)

  data achiziției, fabricării, finalizării construirii sau transformării/modernizării;

• b)

  valoarea (baza de impozitare) bunului de capital;

• c)

  taxa deductibilă aferentă bunului de capital;

• d)

  taxa dedusă;

• e)

  ajustările efectuate conform art. 305 alin. (4) din Codul fiscal.

Diferenţă de tratament din 2016

Din 2016, se introduc şi se urmăresc în Registrul de evidenţă TVA şi bunurile de capital cu durata normală sub 5 ani.

Diferenţă de tratament din 2017

În Legea 571/2003 ajustarea TVA a fost reglementată de art.149 şi art.161. Dacă a intervenit o situaţie de ajustare, taxa trebuia ajustată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă. La fel s-au aplicat şi prevederile Legii 227/2015 pentru anul 2016.

Ca noutate, începând cu anul 2017, prin modificările aduse de OUG 84/2016, ajustările se fac anual, nu pentru toată perioada de ajustare rămasă.

Exemple de calcul şi mod de operare în cap.1.1. din Partea II.