Cf. art.58 din Codul fiscal (002.), se consideră contribuabili:

• a)

  persoanele fizice rezidente;

• b)

  persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

• c)

  persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

• d)

  persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 129.

Veniturile impozabile sunt definite de Titlul IV art.61 din Codul fiscal:

• a)

  venituri din activități independente - art. 67 ;

• a1)

  venituri din drepturi de proprietate intelectuală - art.70 ;

• b)

  venituri din salarii și asimilate salariilor - art. 76 ;

• c)

  venituri din cedarea folosinței bunurilor - art. 83 ;

• d)

  venituri din investiții - art. 91 ;

• e)

  venituri din pensii - art. 99 ;

• f)

  venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură - art. 103;

• g)

  venituri din premii și din jocuri de noroc - art. 108 ;

• h)

  venituri din transferul proprietăților imobiliare - art. 111 ;

• i)

  venituri din alte surse - art. 114 și 117.

Mai jos ne referim numai la veniturile pentru care calculul, reţinerea, plata şi declararea impozitului generează obligaţii pentru angajatori sau persoanele asimilate angajatorului.

Cf. art.59. din Codul fiscal 002.) se cuprind veniturile realizate de:

• persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România - pentru veniturile din România, cât şi din afara României
• persoanele fizice rezidente fără domiciliul în România - pentru veniturile obţinute atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care aceştia devin rezidenţi în România
• persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România - venitul net atribuibil sediului permanent
• persoanele fizice nerezidente, care desfășoară activitate dependentă în România - venitul salarial net din această activitate dependentă;
• persoanele fizice nerezidente, care obțin veniturile prevăzute la art. 58 lit. d) - venitul corespunzător categoriei respective de venit.

Conform Codului fiscal (002.) art. 60, sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

• persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
  • activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
  • salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3);
  • pensii;
  • activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105 , realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică
  • transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii;
• persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3), ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare și inovare, definită conform Ordonanței Guvernului nr. 57/2002
  • scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel cum este definit în Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu indicatori de rezultat definiți;
  • scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
  • statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activitățile desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect

002.) Art.65.(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

002.) Art.76. (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.

002.) Art.76. (2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:

• a)

  indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică …

• b)

  indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial; …

• d)

  sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților …, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de management …;

• e)

  sume reprezentând participarea salariaților la profit …;

• f)

  remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere,… precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;

• g)

  remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat …

• h)

  sumele primite de membrii fondatori ai societăților constituite prin subscripție publică;

• i)

  sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea;

• j)

  sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite …;

• k)

  indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, … pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
  

  • (i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
    
  • (ii) străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
• k/1)

  prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. k), pentru partea care depăşeşte limitele prevăzute la alin. (4/1) lit. a);

• l)

  indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;

• m)

  indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:

  • (i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
  • (ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
• n)

  indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entități nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a entității nerezidente de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;

• o)

  remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație;

• q)

  indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;

• r)

  remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri …;

• s)

  orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.

Pct. 12. din Norme (003.) detaliază că în veniturile brute din salarii sau asimilate salariilor se includ veniturile din:

• a)

  sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum și pe baza actului de numire:

  • (i) salariile de bază;
  • (ii) sporurile și adaosurile de orice fel;
  • (iii) indemnizații pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, precum și alte indemnizații de orice fel, altele decât cele menționate la pct. 3 alin. (1), având aceeași natură;
  • (iv) recompensele și premiile de orice fel;
  • (v) sumele reprezentând premiul anual și stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariaților agenților economici;
  • (vi) sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepția sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului și familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;
  • (vii) sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;
  • (viii) valoarea nominală a tichetelor de masă, tichetelor de creșă, voucherelor de vacanță, acordate potrivit legii;
  • (ix) orice alte câștiguri în bani și în natură, primite de la angajatori de către angajați, ca plată a muncii lor;
    …
• e)

  indemnizațiile, primele și alte asemenea sume acordate membrilor aleși ai unor entități, cum ar fi: organizații sindicale, organizații patronale, alte organizații neguvernamentale;

• g)

  sumele plătite sportivilor ca urmare a participării în competiții sportive, precum și sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști în domeniu pentru rezultatele obținute la competițiile sportive, de către structurile sportive cu care aceștia au relații contractuale de muncă

• h)

  compensații bănești individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozițiilor prevăzute în contractul de muncă;

• i)

  sumele reprezentând plățile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, conform legii;

• j)

  indemnizații sau alte drepturi acordate angajaților cu ocazia angajării sau mutării acestora într-o altă localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziții legale, cu excepția celor prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. m) și n) din Codul fiscal;

• k)

  indemnizații prevăzute în contractul de muncă plătite de angajator pe perioada suspendării contractului de muncă ca urmare a participării la cursuri sau la stagii de formare profesională ce presupune scoaterea integrală din activitate, conform legii; …

• m)

  indemnizații primite la data încetării raporturilor de serviciu; …

• q)

  orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.

În baza celor de mai sus, cheltuielile de deplasare care depăşesc de 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituţiile publice se impozitează.

002.) Art.76. (6) Indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, impozabile, primite pe perioada delegării în altă localitate, în România și în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul. Impozitul se calculează și se reține prin cumularea cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial …

Nivelul cheltuielilor de delegare în ţară pentru instituţii publice

Anexa la HG 714/18 039.) prevede pentru drepturile pentru instituţiile publice. Astfel:

• Persoana delegată într-o localitate situată la o distanţă cuprinsă între 5 şi 50 km de localitatea în care îşi are

locul permanent de muncă beneficiază de o indemnizaţie de delegare, în cuantum de 23 lei/zi, indiferent de funcţia pe care o îndeplineşte şi de autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea.

Persoana delegată într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă şi care nu se poate înapoia la sfârşitul zilei de lucru beneficiază de o alocaţie zilnică de delegare compusă din:

• o indemnizaţie de delegare, în cuantum de 23 lei/zi, indiferent de funcţia pe care o îndeplineşte
• o alocaţie de cazare, în cuantum de 265 lei/zi, în limita căreia trebuie să îşi acopere cheltuielile de cazare.

Indemnizaţia de delegare se acordă numai dacă durata delegării este de cel puţin 12 ore. Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare se calculează de la data şi ora plecării până la data şi ora înapoierii mijlocului de transport din şi în localitatea unde îşi are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare.

Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum şi pentru ultima zi, în cazul delegării pentru o perioadă mai lungă de o zi, nu se acordă alocaţie zilnică de cazare.

Angajatorii pot să acorde de exemplu o diurnă de 2,5 * 23 = 57,50 lei. Suma care depăşeşte limita, se impozitează odată cu plata salariilor.

Personalul instituţiilor publice, delegat sau detaşat în localităţi situate la distanţe mai mari de 5 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport dus-întors, după cum urmează:

• la călătoria cu avionul, pe orice distanţă, clasa economică sau cursă low-cost
• la călătoria cu orice fel de tren, după tariful clasei a II-a, pe distanţe de până la 300 km, şi după tariful clasei I, pe distanţe mai mari de 300 km;
• la călătoria cu navele de călători, după tariful clasei I;
• la călătoria cu mijloace de transport auto şi transport în comun;
• la călătoria cu mijloace de transport auto ale autorităţilor sau instituţiilor publice, dacă acestea au asemenea posibilităţi, cu încadrarea în consumurile lunare de combustibil;
• la călătoria cu autoturismul aflat în proprietatea sau folosinţa angajatului - în acest caz persoana delegată sau detaşată în proprietatea sau folosinţa căreia se află autoturismul va primi contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă.

Decontarea cheltuielilor de transport în şi din localitatea de delegare sau de detaşare se face numai pe baza legitimaţiilor de călătorie.

Decontarea cheltuielilor pentru utilizarea vagonului de dormit sau cuşetei este permisă numai în cazul călătoriilor efectuate pe timp de noapte, pe distanţe de peste 300 km.

Nivelul cheltuielilor de delegare în străinătate

Reglementarea aplicabilă: HG 518/1995 040.)

Vezi şi Drepturi de delegare şi detaşare în străinătate la începutul anului 2025.

003.) pct.12 (2) Avantajele în bani şi în natură… sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz.

002.) Art.76.(3) Avantajele … primite … includ, însă nu sunt limitate la:

• a)

  utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat de la o terță persoană, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanță dus-întors de la domiciliu sau reședință la locul de muncă/locul desfășurării activității;

• b)

  cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preț mai mic decât prețul pieței;

• c)

  împrumuturi nerambursabile;

• d)

  anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;

• e)

  abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

• f)

  permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

• g)

  primele de asigurare, precum şi cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament plătite de către suportator pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii şi asimilate salariilor, la momentul plăţii acestora, altele decât cele obligatorii şi cele care se încadrează în condiţiile prevăzute la alin. (4) lit. t);

• h)

  bilete de valoare sub forma tichetelor cadou …, cu excepţia destinaţiilor şi limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor de creşă şi tichetelor culturale …

În Norme 003.) la pct. 12 (2) mai sunt enumerate ca avantaje impozabile şi:

• acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică şi altele;
• abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
• cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 76 (4) a) din Codul fiscal;
• contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere …;
• cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier;
• contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie. Tratament fiscal:
  
  • pentru beneficiarii care obţin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de această natură ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;
  • pentru alţi beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 114 din Codul fiscal.
• contravaloarea contribuțiilor la un fond de pensii facultative potrivit legii, suportate de angajator pentru angajații proprii, precum și pentru alți beneficiari, cu excepția celor care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. ș) din Codul fiscal sunt impuse prin cumularea cu veniturile de natură salarială ale lunii în care sunt plătite.

Nu sunt considerate avantaje:

• contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajații a căror activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul localității;
• reducerile de prețuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienții persoane fizice;
• costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice efectuate, precum și utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
• diferențele de tarif la cazare în locațiile reprezentând amenajări recreative și sportive din dotarea instituțiilor publice de care beneficiază personalul propriu;
• primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civilă profesională pentru administratori/directori, încheiate și suportate de societate pentru care desfășoară activitatea, potrivit prevederilor Legii societăților nr. 31/1990.

Angajatorul stabilește partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosința în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil și se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primește acest avantaj. În acest scop angajatorul stabilește limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depășește această limită să fie considerat avantaj în natură, în situația în care salariatului în cauză nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.

La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosință mixtă, pus la dispoziție unui angajat, nu se iau în considerare distanța dus-întors de la domiciliu sau reședință la locul de muncă/locul desfășurării activității, precum și cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.

Sunt venituri salariale impozabile şi veniturile din:

• tichete de masă
• tichete de creşă
• vouchere de vacanţă
• tichetele cadou - sunt neimpozabile până la 300 lei, dacă se acordă în condiţiile art. 76 (4) a)
• tichetele culturale.

Biletele de valoare se acordă în baza Legii 165/2018 036.).

003.) 14.(4) Valoarea tichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor cadou, voucherelor de vacanţă …, luată în calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominală. Veniturile respective se impozitează ca venituri din salarii în luna în care acestea sunt primite.

Unii angajatori utilizează metoda acordării tichetelor de masă cu o lună întâziere, când deja se cunoaşte numărul de zile pentru care angajatul poate să beneficieze de ele. În acest caz, trebuie urmărit, ca de exemplu tichetele acordate în aprilie pentru zilele lucrate în luna martie, să fie impozitate odată cu salariile pe luna aprilie.

Cf. 002.) Art.76. (4), următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit:

• ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, cât și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaților, cât și cele oferite în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 300 lei.

• drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților
• hrană acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității;
• contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
• contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;
• contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au reședința și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei;
• indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. k), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
• indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. l), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
• indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. m), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității;
• indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entități nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. n), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.

Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității;

• indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării sau detașării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
• sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
• indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate personalului din instituțiile publice;
• sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activități dependente desfășurate la bordul navelor în apele internaționale. Fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situația în care România are drept de impunere;
• cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților, administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat și directorilor care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pregătire legată de activitatea desfășurată de persoanele respective pentru angajator/plătitor;
• costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
• avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la momentul exercitării acestora;
• avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) și art. 68 alin. (7) lit. k).
• avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcţii considerate de către angajator/plătitor esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator/plătitor, în cazul instituirii stării de asediu sau de urgenţă …
• contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, în scopul împiedicării răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea acestora şi cea publică.

Cf. art.62 din 002.) şi Norme, în categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, printre altele:

• indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii, persoanelor fizice, altele decât cele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor;
• indemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav, îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice etc.

În baza art 77 din Codul fiscal (002.), persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Deducerea personală cuprinde:

• deducerea personală de bază şi
• deducerea personală suplimentară
  şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin HG, în vigoare în luna de realizare a venitului.

Cuantumul deducerii personale de bază depinde de venitul realizat şi numărul persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului (între 0-4 persoane). Deducerea este sintetizată în tabelul de la art. 77 (4) din Codul fiscal.

Persoanele aflate în întreţinere

• pot avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreținere se află
• venitul lor lunar nu poate depăşi 20% din salariul minim (810 lei în anul 2025)
• sunt considerate persoane aflate în întreținere soțul/soția contribuabilului, copiii acestuia, precum și alți membri de familie până la gradul al doilea inclusiv
• în categoria alt membru de familie aflat în întreținere se cuprind rudele contribuabilului și ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
  Vezi şi gruparea rudelor până la gradul al patrulea inclusiv, din care pentru deduceri se iau în considerare numai rudele până la gradul al doilea!
• sunt considerate persoane aflate în întreținere şi militarii în termen, studenții și elevii militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile, peste vârsta de 18 ani.
• nu sunt considerate persoane aflate în întreținere persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate.
• copilul minor:
  • este considerat întotdeauna întreținut, cu excepția celor încadrați în muncă, indiferent dacă se află în unități speciale sanitare sau de protecție specială și altele asemenea, precum și în unități de învățământ, inclusiv în situația în care costul de întreținere este suportat de aceste unități. În acest caz eventualele venituri obținute de copilul minor nu se au în vedere la încadrarea în venitul de 300 lei lunar.
  • pentru copilul minor aflat în întreținerea părinților sau a tutorelui, deducerea personală se acordă fiecăruia dintre părinți, respectiv tutorelui.
  • pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea personală revine părintelui căruia i-a fost încredințat copilul și unuia dintre soți care formează noua familie.
• Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere cele care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 1 ha în zonele colinare şi de şes şi de peste 2 ha în zonele montane.

În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obține venituri la funcția de bază, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate în întreținere, se compară venitul lunar realizat de persoana aflată în întreținere cu suma de 20% din salariul minim aplicabil, astfel:

• în cazul în care persoana aflată în întreținere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizațiilor, alocațiilor și altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreținută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;
• în cazul în care venitul este realizat sub formă de câștiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competiții, dividende, dobânzi și altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în întreținere se determină prin împărțirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârșitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
• în cazul în care persoana întreținută realizează atât venituri lunare, cât și aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri.

La stabilirea venitului lunar, în venitul lunar al persoanei aflate în întreținere nu se includ:

• bursele, premiile pentru sportivi, cazare şi transport la concursuri pentru elevi şi studenţi
• pensiile de urmaș cuvenite conform legii
• prestațiile sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Deducerea personală nu se fracționează în funcție de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parțial, la funcția de bază.

Vezi deducerile personale de bază sub formă tabelară ... |

Angajatorul va proceda astfel:

• dacă o persoană aflată în întreținere obține în cursul anului un venit lunar mai mare decât pragul, plătitorul nu va mai acorda deducere personală începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator;
• dacă contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru persoana aflată în întreținere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub pragul lunar, plătitorul de venituri va începe acordarea deducerii personale odată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative.

003.) 16. (4) În cazul în care un angajat care obține venituri din salarii la funcția de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă de venit (loc de realizare a venitului).

Deducerea personală se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării.

Dacă reangajarea are loc în aceeași lună cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate în această lună de la angajatorul următor nu se va lua în calcul deducerea personală.

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

a) 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la alin. (3);

b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

În cazul deducerii de 100 lei, are dreptul la deducere numai unul dintre părinţi sau adoptatorul. Părintele trebuie să aducă:

• dovada înscrierii în unitatea de învăţământ (nu este specificat în Codul fiscal, dar credem că se pot include creşa, grădiniţa, şcoala primară, gimnaziul, liceul etc.). Referitor la învăţământul preşcolar vezi şi edu.ro
• declaraţie pe propria răspundere, că celălalt părinte nu beneficiază de acest tip de deducere
• declaraţie, că părintele nu beneficiază de acest tip de deducere la un alt angajator (dacă este cazul).

Nu este specificat, că părintele care beneficiază de deducerea de 100 lei trebuie să fie identic cu cel care beneficiază şi de deducere personală de bază pentru întreţinerea aceluiaşi copil.

Declaraţie salariat

003.) pct.13. (9) Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la plătitorul de venituri din salarii o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:

• a)

  datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele și prenumele, domiciliul, codul numeric personal);

• b)

  datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreținere (numele și prenumele, codul numeric personal).

Adeverinţă celălalt părinte

003.) pct.13.(9) … În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere care nu sunt minori, la această declaraţie contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa şi adeverinţa de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soţ sau declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală pentru acel copil.

Declaraţie întreţinut

003.) pct. 13. (10) Declarația pe propria răspundere a persoanei aflate în întreținere, cu excepția copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informații:

a) datele de identificare a persoanei aflate în întreținere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

b) datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea personală corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

c) acordul persoanei întreținute ca întreținătorul să o preia în întreținere;

d) nivelul și natura venitului persoanei aflate în întreținere, inclusiv mențiunea privind suprafețele de teren agricol și silvic deținute, precum și declarația cu privire la desfășurarea de activități agricole, silvicultură și/sau piscicultură;

e) angajarea persoanei aflate în întreținere de a comunica persoanei care contribuie la întreținerea sa orice modificări în situația venitului realizat.

Declarațiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu se emit ca formulare tipizate.

Aceste formulare pot fi editate cu ajutorul programului hSALAR.

Alte documente justificative

003.) pct.13. (11) Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreținere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naștere ale copiilor, adeverința de venit a persoanei întreținute sau declarația pe propria răspundere și altele. Documentele vor fi prezentate în original și în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.

(12) Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influență asupra nivelului reprezentând deducerea personală acordată și această schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să înștiințeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.

(13) În situația în care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior apariției evenimentului care modifică, în sensul majorării, nivelul acesteia, angajatorul/plătitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personală reconsiderată odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.

002.) Art.78. (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

În baza art.78.(2), impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază:

     VENIT BRUT DIN SALARII
 (-) Contribuţiile obligatorii (CAS, CASS)
 (=) VENIT NET DIN SALARII
 (-) Deducerea personală acordată
 (-) Suma neimpozabilă de max. 300 lei, dacă este cazul (vezi mai jos)
 (-) Cotizaţia sindicală plătită
 (-) Contribuţii la fonduri de pensii facultative (max.400 euro/an)
 (-) Prime de asigurare volutară de sănătate, 
     servicii medicale pe bază de abonament (max.400 euro/an)
 (=) BAZA DE CALCUL * 10%
  =  IMPOZIT

Sumă neimpozabilă

Art. LXXIII din OUG 115/23 cu modificările ulterioare stabileşte, că nu este impozabilă suma de 300 lei pentru salariaţii la locul de muncă de bază dacă:

• salariul de bază este egal cu salariul minim
• venitul brut realizat nu depăşeşte 4000 lei (nu se iau în considerare tichetele de masă).

Suma de 300 de lei se diminuează în funcţie de:

• perioada din lună în care salariul de bază din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menţinute la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;
• data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/ lunar, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată;
• fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
• data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri:

     VENIT BRUT DIN SALARII
 (-) Contribuţiile obligatorii (CAS, CASS - dacă este cazul)
 (=) BAZA DE CALCUL * 10%
  =  IMPOZIT

003.) pct.14. (9) În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcţia de bază se înţelege:

• a)

  pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, locul unde are încheiat contractul individual de muncă sau alte documentele specifice, potrivit legii;

• b)

  în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligația să declare numai angajatorului la care a ales funcția pe care o consideră de bază, pentru un singur loc de muncă, prin depunerea declarației pe propria răspundere. Declarația pe propria răspundere nu reprezintă un formular tipizat.

Funcţia de bază poate fi declarată de angajat şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial. La schimbarea locului unde se află funcţia de bază, angajatul are obligaţia depunerii unei declaraţii pe propria răspundere de renunţare la funcţia de bază la angajatorul ales iniţial.

003.) 16. (1) În sensul art. 80 veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor și avantajelor în natură se reține din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeași lună.

(2) Impozitul pe veniturile din salarii și asimilate salariilor se calculează și se reține lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de salarii/plată.

(3) Calculul și reținerea impozitului lunar se efectuează de către plătitori, la data ultimei plăți a veniturilor din salarii aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 78 din Codul fiscal, indiferent dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans și lichidare.

În situația în care în cursul unei luni se efectuează plăți de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat și altele asemenea, reprezentând plăți intermediare, impozitul se calculează și se reține la fiecare plată, prin aplicarea cotei asupra plăților intermediare diminuate cu contribuțiile sociale obligatorii, după caz.

La data ultimei plăți a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează potrivit art. 78 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea drepturilor salariale respective cu plățile intermediare.

Impozitul de reținut la această dată reprezintă diferența dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale și suma impozitelor reținute la plățile intermediare. …

002.) Art.78. … (3) În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcției de bază la data plății, și se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

(4) În cazul veniturilor reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății pentru veniturile realizate în afara funcției de bază, și se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite.

003.) 14. (10) Suma care reprezintă prima de vacanță sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile de natură salarială ale lunii în care se plătește această primă.

(11) Indemnizațiile aferente concediilor de odihnă se defalcă pe lunile la care se referă și se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.

003.) 14. (7) În cazul sumelor plătite direct de către angajat care are calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, contribuțiile la fondurile de pensii facultative …, precum și la fondurile de pensii facultative calificate astfel … plătite se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat plata contribuției, în limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de către fondul de pensii facultative. Deducerea acestor contribuții se realizează numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la solicitarea angajatului.

003.) 14. (8) În cazul sumelor plătite direct de către angajat, membru de sindicat, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, cotizația sindicală plătită se deduce, în limitele stabilite potrivit legii, din veniturile lunii în care s-a efectuat plata cotizației, pe baza documentelor justificative emise de către organizația de sindicat.

002.) Art.78. (5) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

002.) Art.78 (6) Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit …, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, potrivit legii, în conformitate cu reglementările art. 123/1.

Entitățile nonprofit și unitățile de cult beneficiază de sumele prevăzute mai sus dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult

Contribuabilii pentru care impozitul pe venitul realizat se reține la sursă, pot opta, cu acordul plătitorului de venit, printr-un înscris încheiat cu acesta, pentru calcularea, reținerea, declararea și plata sumei prevăzute la alin. (1) către beneficiari, până la termenul de plată a impozitului.

Opțiunea rămâne valabilă pe perioada prevăzută în înscrisul încheiat între părți, începând cu veniturile realizate în luna exercitării opțiunii, dar nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi, pentru aceiași beneficiari și poate fi reînnoită după expirarea perioadei respective. În acest interval contribuabilul poate renunța la opțiunea privind distribuirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit sau poate schimba beneficiarii pentru care a optat anterior.

003.) 17. (7) În situația în care se constată elemente care generează modificarea veniturilor din salarii și asimilate salariilor și/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective și stabilirea diferențelor de impozit constatate se efectuează pentru luna la care se referă, iar diferențele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat începând cu luna constatării.

Plătitori lunari

002.) Art.80. (1) Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Plătitori trimestriali

Art.80. (2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat şi reţinut la data efectuării plăţii acestor venituri, se virează, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor:

• a)

  asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice;

• b)

  persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

• c)

  persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

• d)

  persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

002.) Art.81. (1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să completeze și să depună Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit, până la termenul de plată a impozitului, inclusiv.

Observaţii

• Până în anul 2011 angajatorii au declarat impozitul lunar total în D112 şi la sfârşitul anului au întocmit fişe fiscale pentru fiecare persoană
• În perioada 2012-2013 impozitul nominal s-a declarat anual în D205
• Începând din februarie 2014, datele privind impozitul reţinut se declară nominal în D112. Pentru anii 2014-2015 s-a completat şi D205.
• Din anul 2016, impozitul pe salarii se declară lunar în D112, nu se mai depune D205 pentru acest tip de venituri.

002.) Art.81. (2) Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puțin informații privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat și reținut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un formular tipizat.

Adeverinţa poate fi completată cu ajutorul aplicaţiei hSALAR,

De la 1 ianuarie 2023, conform Legii 376/22, în restaurante şi baruri se aplică următoarele reguli:

• pe nota de plată clientul înscrie un bacşiş de 0-15% din valoarea consumaţiei
• chelnerul revine cu bonul fiscal, pe care este evidenţiat într-o poziţie distinctă „bacşiş“. Legea nu prevede TVA de calculat din bacşiş, nefiind asimilat unei livrări de bunuri/prestări de servicii. Excepţie - la livrările la domiciliu bacşişul se evidenţiază numai opţional!
• dacă se emite factură pentru serviciile de restaurant, la fel trebuie evidenţiat bacşişul.

Contabilitate:

• clientul consideră bacşişul cheltuială de protocol, deductibilă limitat
• furnizorul îl contabilizează pe un cont de datorii, analitic distinct, acesta poate fi de ex. 462.4 (Creditori diverşi)
• nu reprezintă venit sau cheltuială pt. firmă!
• într-un regulament intern furnizorul înscrie procedura de distribuire a bacşişului către salariaţi. El nu reprezintă venit salarial!
• pentru salariaţi se consideră venituri din alte surse (impozit 10%). Nu se datorează contribuţii!
• la plată, angajatorul reţine impozitul şi îl virează la buget până la data de 25 a lunii următoare, deci va plăti numai suma netă

Evidenţă:

• în hMARFA o să apară ca rând distinct în documente (BONF, RAPZ, TFAC).
• în hSALAR se înscrie în Fişe alte venituri pe salariaţi în luna plăţii (VEN-ALT). Eventual, la comandă se pot implementa algoritmi de repartizare a sumlor cuvenite pe salariaţi.
• o să apară în D100 lunar şi D205 anual, pe beneficiari, nu se include în D112!

Nerespectarea prevederilor se amendează cu sume între 2000-4000 lei.

Exemplu de contare:

* în hMARFA 

- bacşişul primit:

  4111.1 = 462.4    100 lei
  
* în hCONT - Note contabile în baza situaţiei de repartizare:  

- reţinere impozit 10% din bacşiş:

  462.4 = 446.49 (Alte impozite si taxe datorate bugetului de stat) 10 lei

- plata sumei nete către salariaţi: 

  462.4 = 5121 sau 5311  90 lei
  

În Fişe alte venituri s-a adăugat categoria de alte venituri VEN-BAC (Venituri din bacşiş), pentru a putea distinge acest tip de venituri de celelalte. Chiar dacă sumele se distribuie către salariaţi mai frecvent, ajunge să fie înscrisă o singură poziţie pentru fiecare salariat pentru luna în care primeşte sume. Opţional, se pot introduce sumele la fiecare plată.