Unelte utilizator

Unelte site


hsalar:41_conc

Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
hsalar:41_conc [2025/02/09 07:45]
Bodosi Maria [4.2. Sărbătorile legale]
hsalar:41_conc [2026/06/08 10:30] (curent)
Bodosi Maria [4.5. Alte concedii]
Linia 3: Linia 3:
 ===== 4.1. Timpul de muncă ===== ===== 4.1. Timpul de muncă =====
  
-[[hsalar:00_reg#001|001.)]] Art.111. **Timpul de muncă** reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.+[[hsalar:00_reg#001|001.)]] Art.111. (1) **Timpul de muncă** reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia 
 +angajatorului şi îşi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile, conform prevederilor contractului individual de muncă, 
 +contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.
  
-Art.112.(1Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă **durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 ore pe săptămână**.\\ +(2) **Programul de muncă** reprezintă modelul de organizare a activităţii, care stabileşte orele şi zilele când începe 
-(2) În cazul tinerilor în vârstă de **până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 ore pe săptămână**.+şi când se încheie prestarea muncii.
  
-Art.113. (1Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, **de regulă, uniformă**de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.\\ +(3) **Modelul de organizare** a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă şi repartizarea sa în 
-(2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o **repartizare inegală** a timpului de  muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 ore pe săptămână.+funcţie de un anumit model stabilit de angajator
  
-Art115. (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.\\ +Conform art.112: 
-(2) **Durata zilnică timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore**.+  * Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă **durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40  
 +ore pe săptămână**
 +  În cazul tinerilor în vârstă de **până la 18 ani durata timpului de muncă este de ore pe zi şi de 30 ore pe  
 +săptămână**.
  
-Art.116.(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de oreprecum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern.\\ +Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, **de regulă, uniformă**, de 8 ore pe zi timp de 5 zile 
-(2) Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă.+cu două zile de repaus, dar În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestatese poate opta şi pentru o  
 +**repartizare inegală** a timpului de  muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 ore pe  
 +săptămână.
  
-Art.114.(1) **Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.**\\ +Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau  
-(2) Prin excepţie, durata timpului de muncă ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.\\ +individuale o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore 
-(3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.\\ + 
-(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în niciun caz să nu depăşească 12 luni.+**Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore trebuie urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore**. 
 + 
 +Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în  
 +cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului  
 +sau va fi prevăzut în regulamentul intern. Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat  
 +în mod expres în contractul individual de muncă. 
 + 
 +**Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.** 
 +Prin excepţie, durata timpului de muncă ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe  
 +săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice să  
 +nu depăşească 48 de ore pe săptămână. 
 + 
 +Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia 
 +perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni. 
 + 
 +Contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilite mai sus, dar  
 +pentru perioade de referinţă care să nu depăşească 12 luni.
  
 :!: Prevederile de mai sus nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. :!: Prevederile de mai sus nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
  
-[[hsalar:00_reg#001|001.)]] Art.119. (1) Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă definit potrivit art. 16/1 **evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru**, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru. \\ +Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă **evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, 
-(2) Pentru salariaţii mobili şi salariaţii care desfăşoară //muncă la domiciliu//, angajatorul ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu salariaţii prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de către aceştia.+cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru**.
  
-În baza art.118, angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză. **Programele individualizate de muncă** presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă. Durata zilnică a timpului de muncă este împărţită în două perioade: +Pentru salariaţii mobili şi salariaţii care desfăşoară //muncă la domiciliu//, angajatorul ţine evidenţa orelor de  
 +muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu salariaţii prin acord scris, în funcţie de  
 +activitatea specifică desfăşurată de către aceştia. 
 + 
 +Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.  
 +**Programele individualizate de muncă** presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă. Durata zilnică  
 +a timpului de muncă este împărţită în perioade:
   * o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă   * o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă
   * o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.   * o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.
  
 +De regulă, durata medie lunară a timpului de muncă este reglementată prin hotărârea guvernului, care stabileşte 
 +salariul de bază minim brut pe ţară şi poate diferi de la un an la altul din cauza numărului de zile de sărbători 
 +legale din fiecare an.
  
- +{{pdf:cm_timp.pdf|Detalii - fragmente din Codul Muncii}}
-De regulă, durata medie lunară a timpului de muncă este reglementată prin hotărârea guvernului, care stabileşte salariul de bază minim brut pe ţară şi poate diferi de la un an la altul din cauza numărului de zile de sărbători legale din anul respectiv. +
- +
-În anul 2020, conform HG 935/2019 ([[hsalar:00_reg#011|011.)]]), numărul mediu lunar al orelor lucrătoare a fost de 167,333 ore ceea ce înseamnă o medie lunară de 167,333/8=20,92 zile lucrătoare, iar **numărul total de zile lucrătoare** a fost 20,92 zile x 12 luni = 251.+
  
 =====4.2. Sărbătorile legale===== =====4.2. Sărbătorile legale=====
Linia 42: Linia 71:
   * 1 şi 2 ianuarie;   * 1 şi 2 ianuarie;
   * 6 ianuarie - Botezul Domnului - Boboteaza;   * 6 ianuarie - Botezul Domnului - Boboteaza;
-* 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;+  * 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;
   * 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române;   * 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române;
   * Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;   * Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;
Linia 61: Linia 90:
 Art.139 (3/1) Salariaţii care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creştin, de care aparţin, cât şi pentru alt cult creştin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator. Art.139 (3/1) Salariaţii care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creştin, de care aparţin, cât şi pentru alt cult creştin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.
  
 +Art. 142
 +(1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140 [unităţi sanitare, de alimentaţie publică] , precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 141 [unde munca nu poate fi întreruptă] li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
 +
 +(2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
    
- +
 =====4.3. Alte zile libere===== =====4.3. Alte zile libere=====
  
-În baza Legii 91/2014 [[hsalar:00_reg#029|029.)]], părintele cu copii minori are dreptul la o zi liberă neplătită, denumită //liberul// **pentru îngrijirea sănătăţii copilului**. +În baza Legii 91/2014, părintele cu copii minori are dreptul la o zi liberă neplătită, denumită //liberul// **pentru îngrijirea sănătăţii copilului**. 
  
 Salariatul depune la angajator: Salariatul depune la angajator:
Linia 78: Linia 111:
 [[hsalar:00_reg#001|001.)]] Art. 143. **Prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili şi alte zile libere**. [[hsalar:00_reg#001|001.)]] Art. 143. **Prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili şi alte zile libere**.
 ===== 4.4. Concediul de odihnă ===== ===== 4.4. Concediul de odihnă =====
 +
 +Conform art.144 din Codul Muncii, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor şi acest 
 +(2) drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.
  
 ===a) Durata concediului de odihnă=== ===a) Durata concediului de odihnă===
Linia 83: Linia 119:
 [[hsalar:00_reg#001|001.)]] Art.145.(1) **Durata minimă** a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare. [[hsalar:00_reg#001|001.)]] Art.145.(1) **Durata minimă** a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare.
  
-(2) **Durata efectivă** a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile.+(2) **Durata efectivă** a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu  
 +respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile.
  
-(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.+(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv  
 +de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
  
-(4) //La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.//+(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncăcele 
 +aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternalconcediului pentru 
 +îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile  
 +art. 152/2 [absenţe pe motiv de boală/accident în familie, care se recuperează ulterior] se consideră perioade de  
 +activitate prestată.
  
-(5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.+(5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal  
 +ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual,  
 +acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de  
 +incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar  
 +când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
  
-(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.+(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă  
 +se menţine ..., pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de 
 + odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
  
 Art.146. (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. Art.146. (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
Linia 150: Linia 198:
  
 :!: Dacă nu există contract colectiv de muncă, recomandăm stabilirea acestor drepturi în regulamentul intern. :!: Dacă nu există contract colectiv de muncă, recomandăm stabilirea acestor drepturi în regulamentul intern.
 +
 +  * **concediu de îngrijitor**
 +
 +În baza art.152/1 din Codul Muncii, angajatorul are obligaţia acordării concediului de îngrijitor salariatului în 
 +vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în 
 +aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale 
 +grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului.
 +
 +Salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asiguraţi, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor 
 +sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare 
 +pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă.
 +
 +Aceste zile nu se includ în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă.
 +
 +Prin rudă se înţelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat.
  
   * **concediu fără plată**   * **concediu fără plată**
Linia 167: Linia 230:
 [[hsalar:00_reg#027|027.)]] Art.1.(2) Tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu paternal de 5 zile  lucrătoare ... (notă: plus 10 zile dacă a urmat curs de puericultură)\\ [[hsalar:00_reg#027|027.)]] Art.1.(2) Tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu paternal de 5 zile  lucrătoare ... (notă: plus 10 zile dacă a urmat curs de puericultură)\\
 Art.2.(3) Indemnizaţia pentru concediul paternal se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Art.2.(3) Indemnizaţia pentru concediul paternal se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.
 +
 +Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a 
 +salariatului.
 +
 +:!: Pontaj recomandat: NP (nelucrat/plătit).
  
   * **zi liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului**   * **zi liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului**
Linia 174: Linia 242:
   * începând cu 3 copii - 2 zile pe an.   * începând cu 3 copii - 2 zile pe an.
  
-În baza Legii 91/2014 ([[hsalar:00_reg#029|029.)]] se acordă  o zi liberă la cererea unuia dintre părinţi, la alegere, justificat ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat.+În baza Legii 91/2014 se acordă  o zi liberă la cererea unuia dintre părinţi, la alegere, justificat ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte  
 +controlul medical efectuat.
  
-Cererea părintelui va fi depusă cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic şi va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere că în anul respectiv celălalt părinte nu a solicitat ziua lucrătoare liberă şi nici nu o va solicita. +Cererea părintelui va fi depusă cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic şi va fi însoţită de o  
 +declaraţie pe propria răspundere că în anul respectiv celălalt părinte nu a solicitat ziua lucrătoare liberă şi  
 +nici nu o va solicita. 
 + 
 +  * **zile libere pentru urgenţe familiale** 
 + 
 +Salariatul are dreptul de a absenta cel mult 10 zile lucrătoare anual de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezența imediată a salariatului, în condițiile informării prealabile a angajatorului și cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului. 
 + 
  
hsalar/41_conc.1739087155.txt.gz · Ultima modificare: 2025/02/09 07:45 de către Bodosi Maria