2. Cadrul teoretic
2.1. Fazele de elaborare
Principalele faze de elaborare a unei metode pentru calculul costului de productie sunt: - alegerea metodei utilizate - culegerea datelor - efectuarea inregistrarilor - elaborarea modului de repartizare a unor cheltuieli - elaborarea situatiilor de sinteza a) alegerea metodei Este etapa esentiala pentru organizarea contabilitatii de gestiune. Mai jos, la pct.2.3. redam cu exemple cateva din metodele cel mai des utilizate. In literatura de specialitate se gasesc diverse alte metode care de regula sunt combinatii ale acestora. b) culegerea datelor Organizarea culegerii datelor are o importanta deosebita pentru obtinerea de informatii utilizabile. Daca calculatia se efectueaza cu ajutorul inregistrarilor contabile-si nu extracontabil-, trebuie elaborate conturile analitice prin care se vor culege informatiile necesare. Redam mai jos o solutie generala pentru elaborarea analiticelor:Plan de conturi
9 *** CONTURI DE GESTIUNE 90 DECONTARI INTERNE B 901 Decontari interne privind cheltuielile B 902 Decontari interne privind productia obtinuta B 902.x Decontari interne privind productia obtinuta B 903 Decontari interne privind diferente de pret A 903.x Decontari interne privind diferente de pret A 92 CONTURI DE CALCULATIE A 921 Cheltuielile activitatii de baza A 921.x Cheltuielile activitatii de baza - productie A 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare A 922.y Cheltuielile activitatilor auxiliare A 923 Cheltuieli indirecte de productie A 924 Cheltuieli generale de administratie A 925 Cheltuieli de desfacere A 93 COSTUL PRODUCTIEI A 931 Costul productiei obtinute A 931.x Costul productiei obtinute A 933 Costul productiei in curs de executie A 933.x Costul productiei in curs de executie A x - activitati de baza/produse/comenzi/faze y - activitati auxiliareIn functie de scopul urmarit, pot fi utilizate si alte defalcari, ca in exemplele de mai jos:
Defalcarea conturilor pe elemente de cheltuieli
In literatura de specialitate gasim o serie de defalcari mult mai detaliate, unele dintre ele aduc in clasa 9 si conturile de venituri (pentru stabilirea rezultatului pe centre de cheltuieli) sau chiar si stocurile. c) efectuarea inregistrarilor Pentru calcule corecte este necesar sa se elaboreze o monografie completa si a modului de efectuare a operatiilor paralele cu contabilitatea financiara. Mai jos, la pct. 2.2 redam un exemplu simplu de monografie contabila, cu evidentierea simultaneitatii unor inregistrari. d) modul de repartizare a unor cheltuieli Cheltuielile indirecte, ale activitatilor auxiliare si altele care se vor include in costuri, se vor repartiza conform unei metodologii prestabilite, dupa baze de repartizare dinainte alese. Cateva metode sunt exemplificate la pct.2.4. e) elaborarea de situatii finale Forma si continutul situatiilor finale poate sa difere de la o contabilitate de gestiune la alta. Din cauza scopurilor si metodelor variate utilizate, nu se poate da o reteta universal valabila pentru toate societatile. In continutul acestei lucrari veti intalni cateva exemple si pentru situatii finale.
- presupunem ca nu exista subactivitate
- calculam cost de productie (nu cost complet)
EXPLICATII | CONTAB.FINANCIARA | CONTAB.GESTIUNE |
---|---|---|
A. LA INCEPUTUL PERIOADEI | ||
reluare productie in curs de executie | 711 = 33x 100 | 933 = 901 100 |
B. IN CURSUL PERIOADEI | ||
colectare cheltuieli | 6x = ... 1600 | % =
901 1600 921 600 922 600 923 200 924 100 925 100 |
produse finite la pret prestabilit (pret inregistrare) | 345 = 711 1400 | 931 = 902 1400 |
C. LA SFIRSITUL PERIOADEI | ||
repartizare cheltuieli auxiliare, 922 se soldeaza | - | % = 922 600 921 360* 923 120* 924 60* 925 60* (*360=600*600/1000 etc.) |
repartizare cheltuieli indirecte, 923 se soldeaza | - | 921 = 923 320* (*320=200+120) |
cost productie in curs de executie la sfirsitul perioadei | 33x = 711 200 | 933 = 921 200 |
cost efectiv productie finita | - | 902 = % 1180 921 1080* 933 100 (*1080= 600+360+320-200) |
stabilire diferenta de pret (prestabilit-cost efectiv productie) | 348 = 711 -220 | 903 = 902 -220 |
D. INCHIDERE | ||
inchidere 901 | - | 901 = % 1700
931 1400 903 -220 924 160 925 160 933 200 |
Dupa inchidere toate conturile 9 trebuie sa se soldeze.
rcr 901 = total cheltuieli exploatare
+
eventual chelt.financiare
+
sold initial productie in curs de
executie
costul de productie efectiv =
345+348 = 931+903 = 1400-220 =
1180
chelt.perioada + SI productie in
curs -
SF productie in curs -
chelt.administrative - chelt.desfacere =
=1600 + 100 - 200 - 160 - 160
=1180
pentru diferenta de pret
aferenta iesirilor se calculeaza coeficientul:
(SI 348
+ RFDB 348)
k =
----------------------- si se face
articolul:
(SI 345 + RFDB 345)
711 = 348 (cu
valoarea k x RCR 345)
Observatii:
- colectarea cheltuielilor se poate face mai
detaliat in structura:
pe elemente de
cheltuieli
pe articole de
calculatie
- modul de repartizare si inchidere a conturilor 922,923,924,925
difera in functie de nivelul costului (de productie sau
complet),
de nivelul subactivitatii si, in
general, de politica contabila
aplicata.
- reluarea productiei in curs de
executie la inceputul perioadei
urmatoare se poate face in mai multe variante:
1. se reia cu inregistrarea inversa
celei din pct.D, asa cum
este
in punctul A din
exemplul de mai
sus:
933 = 901
200
(aceasta varianta
este similara cu modul de tratare
din
contabilitatea
financiara, adica exista inregistrari perechi
in
cele doua sectiuni
de contabilitate)
2. Daca nu se
inchide 933,
atunci
ramine db 933 = cr 901 = valoarea productiei in curs
si
nici nu trebuie
reluata la inceputul perioadei
urmatoare.
(aceasta trebuie sa fie varianta din
Norme,
pentru ca prevede
creditarea 933 numai prin debit 902).
3. Daca nu se inchide
933,
reluarea poate fi
si inversa inregistrarii din
pct.C.
921 = 933
200
(in aceasta
varianta cheltuielile productiei in curs se
reiau
in articolele de
calculatie corespunzatoare celor din care au
fost
prelevate)
2.3. Metode de determinare a costului unitar
Scopul prezentarii unor metode de calculatie a costului unitar/produs nu este de a prezenta exhaustiv toate variantele metodelor si combinatiile dintre ele, ci numai o prezentare succinta pentru intelegerea principiilor care stau la baza fiecarei metode in parte.a) Metoda pe comenzi
- de regula exista productie neterminata - cost unitar: Cu = (Ch directe+Ch indirecte)/Q contul 921 fiind defalcat pe analitice: -pe comenzi/sectii/articole de calc. Q-cantitatea de produse dintr-o comanda - productia in curs de executie la sfarsitul lunii se determina din costul total aferent comenzilor neterminate Exemplu: -se inregistreaza urmatoarele cheltuieli: Cheltuieli Productie Deservire Administrativ Desfacere TOTAL ---------------------------------------------------------------------------- 1.Materiale 1.000.000 200.000 - - 1.200.000 -comanda A 700.000 -comanda B 300.000 2.Salariale 800.000 300.000 400.000 - 1.500.000 -comanda A 600.000 -comanda B 200.000 3.Amortizare 500.000 100.000 100.000 - 700.000 4.Chelt.indirecte 100.000 - - - 100.000 5.Chelt.desfacere - - - 1.500.000 1.500.000 ---------------------------------------------------------------------------- Total 2.400.000 600.000 500.000 1.500.000 5.000.000 Contare: % = 901 5.000.000 921.A 1.300.000 921.B 500.000 922 600.000 923 600.000 (amortizare+chelt.indir.productie) 924 400.000 925 1.500.000 -se obtin produse finite - comanda A - 600 buc., pret prestabilit: 2.200 lei/buc - comanda B - 400 buc., pret prestabilit: 2.200 lei/buc 931 = % 2.200.000 902.A 1.320.000 902.B 880.000 -productia sectiei de deservire: % = 922 600.000 - la cost de productie 923 500.000 - pt.productie (pe baza de coeficient) 924 100.000 - pt.administratie - repartizare chelt.indirecte (sold 923) % = 923 1.100.000 -se repart. pe baza chelt.salariale/comanda 921.A 825.000 (=(600.000/800.000)*1.100.000)) 921.B 275.000 (=(200.000/800.000)*1.100.000)) - cost efectiv productie (inchidere 921)-nu se includ chelt.de administratie si desfacere 902.A = 921.A 2.125.000 902.B = 921.B 775.000 - diferente de pret (=sold 902) 903.A = 902.A -805.000 903.B = 902.B 105.000 - inchidere conturi diferente de pret (903): 931 = % 700.000 903.A -805.000 903.B 105.000 1.320.000-805.000 => cost unitar CuA=------------------= 858 lei/buc 600 880.000+105.000 cost unitar CuB=------------------= 2.463 lei/buc 400 - inchidere 901: 901 = % 5.000.000 924 600.000 925 1.500.000 931 2.900.000 - inregistrare diferenta totala de pret in contabilitatea financiara: 711 = 348 700.000b) Metoda globala
- se fabrica un singur produs, fara semifabricate sau productie in curs Exemplu: -se inregistreaza urmatoarele cheltuieli: Cheltuieli Productie Deservire Administrativ Desfacere TOTAL ---------------------------------------------------------------------------- 1.Materiale 1.000.000 200.000 - - 1.200.000 2.Salariale 800.000 300.000 400.000 - 1.500.000 3.Amortizare 500.000 100.000 100.000 - 700.000 4.Chelt.indirecte 100.000 - - - 100.000 5.Chelt.desfacere - - - 1.500.000 1.500.000 ---------------------------------------------------------------------------- Total 2.400.000 600.000 500.000 1.500.000 5.000.000 Contare: % = 901 5.000.000 921 2.300.000 922 600.000 923 100.000 (chelt.indir.productie) 924 500.000 925 1.500.000 -se obtin produse finite - 1.000 buc, pret prestabilit: 2.200 lei/buc 931 = 902 2.200.000 -productia sectiei de deservire: % = 922 600.000 - la cost de productie 923 500.000 - pt.productie (pe baza de coeficient) 924 100.000 - pt.administratie - repartizare chelt.indirecte (sold 923) 921 = 923 600.000 (s-a presupus existenta unei singure sectii) - cost efectiv productie (inchidere 921)-nu se includ chelt.de administratie si desfacere 902 = 921 2.900.000 - diferente de pret (=sold 902) 903 = 902 700.000 - inchidere cont diferente de pret (903): 931 = 903 700.000 2.200.000+700.000 => cost unitar Cu=------------------= 2.900 lei/buc 1.000 1.000 buc - inchidere 901: 901 = % 5.000.000 924 600.000 925 1.500.000 931 2.900.000 - inregistrare diferenta de pret in contabilitatea financiara: 711 = 348 700.000c) Metoda indicilor de echivalenta
-se foloseste la productia de serie,cand de regula din aceleasi materiale se obtin produse diferite Se parcurg urmatorii pasi, cu exemplificare: a) alegerea produsului de baza (de regula oricare dintre produse)si alegerea parametrului comun ex. din prod.fabricate A,B,C se alege A ca parametru se alege greutatea (A=9 kg, B=3 kg, C=6 kg) b) calcul indici de echivalenta k/A =9/9=1 , k/B=3/9=0.33 k/C=6/9=0.67 c) calcul productie in unitati conventionale-se inmulteste cantitatea fabricata cu coeficientii A 2.000*1 =2.000 buc. prod.conventionale B 1.000*0.33= 330 C 2.000*0.67=1.340 --------------------- TOTAL 3.670 d) cost unitar productie conventionala Total cheltuieli de productie: 7.340.000 lei Cuc = 11.010.000/3.670 = 3.000 lei/unitate conventionala e) cost unitar produse C/A = (2.000*3.000)/2.000 = 3.000 C/B = ( 330*3.000)/1.000 = 990 C/C = (1.340*3.000)/2.000 = 2.0102.4. Metode de repartizare a costurilor indirecte
La repartizarea cheltuielilor indirecte este importanta alegerea bazei de repartizare. Aceasta se poate face in cadrul politicii contabile. Metoda aleasa trebuie mentinuta in cursul exercitiului. Ea depinde de specificul unitatii si de datele care ne stau la dispozitie. In continuare enumeram cateva metode mai uzuale. In practica se mai utilizeaza si o serie de combinatii ale acestor metode.a) dupa coeficient unic
-se alege o baza de repartizare: salarii directe, cheltuieli materiale directe, energia consumata/produse, chelt.cu intretinerea si functionarea utilajelor, chelt.generale ale sectiei etc. -se calculeaza un coeficient sold 921 k= ---------------------- Total baza de repartizare -se calculeaza cota de cheltuieli C/produs=k*Baza de repartizare/produs ex. Total chelt. indirecte-sold 921= 5.000.000 lei Se realizeaza 3 produse, cu salarii directe aferente de: A- 2.500.000 lei B- 3.500.000 lei C- 4.000.000 lei TOTAL-10.000.000 lei 5.000.000 C/A=0.5*2.500.000=1.250.000 k= --------------= 0.5 C/B=0.5*3.500.000=1.750.000 10.000.000 C/C=0.5*4.000.000=2.000.000 ---------------------------- TOTAL 5.000.000b) dupa mai multi coeficienti pe feluri de cheltuieli
-de regula se utilizeaza la repartizarea cheltuielilor indirecte pe diferite puncte de lucru-sectii, ateliere etc. ex. baze de repartizare: -materialele directe-dupa greutatea produselor -manopera directa-dupa numarul de salariati/sectie -energia consumata-dupa puterea instalata/sectie -amortizarea totala-dupa suprafata/sectie In acest caz insa trebuie gasita o baza pentru fiecare tip de cheltuiala in parte.c) dupa ponderea bazei de repartizare in total baza
ex. Total chelt. indirecte-sold 921= 5.000.000 lei Se realizeaza 3 produse, cu salarii directe aferente de: A- 2.500.000 lei B- 3.500.000 lei C- 4.000.000 lei TOTAL-10.000.000 lei 2.500.000 k/A= ------------=0.25 C/A=0.25*5.000.000=1.250.000 10.000.000 3.500.000 k/B= ------------=0.35 C/B=0.35*5.000.000=1.750.000 10.000.000 4.000.000 k/C= ------------=0.40 C/C=0.40*5.000.000=2.000.000 10.000.000 ----------------------------- TOTAL 5.000.000 Se observa, ca rezultatul este acelasi ca si la pct.a)